Video Lituania cere NATO să îi consolideze apărarea antiaeriană, după ce două drone au căzut pe teritoriul său
Lituania a cerut NATO să-i consolideze apărarea antiaeriană, după ce în mai puţin de o lună două drone militare ruseşti. Acestea ar fi fost dezorientate de sistemele ucrainene de război electronic şi ar fi pătruns în spaţiul aerian al Lituaniei dinspre Belarus, a transmis marţi Ministerul lituanian de Externe, potrivit Reuters, citat de Agerpres.
Apărarea antiaeriană "nu trebuie să fie doar responsabilitatea Lituaniei, întrucât noi apărăm flancul estic al NATO", a declarat presei ministrul lituanian de externe, Kestutis Budrys.
Acesta și colegul său de la Apărare i-au adresat secretarul general al NATO, Mark Rutte, o scrisoare în care afirmă că Alianța trebuie să demonstreze că este pregătită să apere "fiecare centimetru din teritoriul său".
Mai multe drone ale Rusiei au trecut graniţa în ţara baltică
În cel mai recent incident, o dronă a trecut granița Lituaniei pe 28 iulie. Ministerul lituanian al Apărării estimează că această dronă a fost lansată de Rusia în direcția Ucrainei, dar a fost dezorientată de sistemele de război electronic ale armatei ucrainene.
Pentru a combate dronele, pe lângă sistemele de apărare aeriană folosite pentru a le doborî, Ucraina folosește și mijloace de război electronic, inclusiv tehnica denumită 'GPS spoofing', o tehnologie care deturnează dronele de la traiectorie prin interferențe în coordonatele lor GPS corecte, astfel că dronele se prăbușesc la întâmplare departe de țintele prestabilite.
Respectiva dronă a fost găsită prăbușită într-o zonă de intrucție militară la aproximativ 100 de kilometri de granița cu Belarus și conținea două kilograme de explozibil.
Potrivit șefului Statului Major al armatei lituaniene, aceasta era o dronă Gerbera, o replică din lemn a dronei kamikaze iraniene Shahed, aceasta din urmă fiind folosită intens de armata rusă în atacurile asupra Ucrainei.
O altă dronă Gerbera a pătruns în Lituania tot dinspre Belarus pe 10 iulie, provocând panică în rândul autorităților țării baltice. Premierul Gintautas Paluckas (care între timp a demisionat) și președintele parlamentului, Saulius Skvernelis, au fost atunci duși pentru scurt timp în adăposturi antiaeriene. În cele din urmă, autoritățile și-au dat seama că drona nu reprezenta niciun pericol.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
