Merkel dă vina pe Polonia şi ţările baltice pentru războiul lui Putin în Ucraina
Fostul cancelar german Angela Merkel a stârnit controverse aprinse după ce, într-un interviu acordat publicației ungare Partizan, a sugerat că Polonia și statele baltice poartă o parte din responsabilitatea pentru izbucnirea războiului din Ucraina. Ea susține că invadarea Ucrainei de către Rusia este o consecință directă a refuzului liderilor din Europa de Est de a permite discuții directe între ea, Vladimir Putin și președintele francez Emmanuel Macron.
În interviul pentru ungurii de la Partizan, publicat pe YouTube, Angela Merkel a spus că, în 2021, a încercat să creeze un nou format diplomatic direct între Uniunea Europeană și Vladimir Putin, împreună cu președintele francez Emmanuel Macron. "Am vrut să vorbim cu Putin direct, ca Uniune Europeană. Dar acest plan nu a fost susținut. În special s-au opus statele baltice (n.r. Letonia, Estonia şi Lituania) și Polonia", a declarat fostul cancelar relatează Bild.
Potrivit Angelei Merkel, aceste ţări s-au opus teama că UE nu ar avea o poziție unită față de Rusia, iar eșecul acestor discuții ar fi dus, în cele din urmă, la invadarea Ucrainei în februarie 2022. "Până la urmă, planul nu s-a realizat. Apoi am părăsit funcția, iar agresiunea lui Putin a început".
În același interviu, Merkel a respins acuzațiile potrivit cărora politica sa conciliantă din anii 2010 ar fi întărit poziția Kremlinului. Ea a afirmat că Acordurile de la Minsk (2015), negociate de Germania și Franța, au adus "o perioadă de calm" și "o șansă pentru Ucraina". Totuși, a admis că, în vara lui 2021, a realizat că "Putin nu mai lua în serios acordul de la Minsk".
Merkel a mai afirmat că pandemia de Covid a jucat un rol important în declanșarea invaziei ruse. "Nu ne-am mai putut întâlni", deoarece Putin "se temea de pandemia de coronavirus". "Când nu te poți privi în ochi și nu poți discuta direct, nu mai găsești compromisuri. Videoconferințele nu au fost suficiente", a mai spus ea. De aceea, "coronavirusul este principalul motiv pentru care Rusia s-a radicalizat politic și, în cele din urmă, a atacat Ucraina".
Bild aminteşte că între 2015 și 2022, în ciuda Acordului de la Minsk, peste 5.000 de soldați ucraineni au murit în luptele din estul țării, iar Rusia ocupase deja Crimeea încă din 2014. Declarațiile fostului cancelar riscă să provoace indignare în Polonia și în statele baltice, care au avertizat ani la rând asupra pericolului unei politici prea blânde față de Putin. În opinia acestor țări, Merkel și guvernele sale au subestimat amenințarea Rusiei și au consolidat dependența Europei de energia rusească prin proiecte precum Nord Stream 2.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
