Miliardarii au pus ochii pe o capitală europeană. Ce vor să construiască pe terenurile lăsate în paragină
Urmărește ObservatorNews pe Discover
Miliardarii au pus ochii pe terenurile abandonate dintr-o capitală europeană și pregătesc investiții de zeci de miliarde pentru a le transforma în cartiere moderne, cu locuințe, parcuri și bulevarde, scrie Bloomberg.
Praga, capitala Cehiei, trece printr-o transformare urbană de amploare. Foștii giganți industriali, depourile de marfă și terenurile feroviare lăsate în paragină sunt pregătite pentru o nouă viață, în cadrul unor proiecte susținute de unii dintre cei mai bogați investitori din Cehia și Slovacia.
Planurile se întind pe aproximativ două decenii, iar investițiile sunt estimate la peste 10 miliarde de dolari. Printre cele mai importante zone vizate se numără Bubny-Zatory, în nordul orașului, și Smichov, în sud-vest. Aici ar urma să apară cartiere întregi, cu apartamente, birouri, magazine, cafenele și spații verzi.
Schimbările sunt considerate cele mai importante pentru capitala cehă de la căderea comunismului, în urmă cu aproape 40 de ani.
Cartiere noi, pe terenuri abandonate
Unul dintre cele mai mari proiecte vizează fostul depou feroviar din Bubny. Investiția este estimată la 4,2 miliarde de dolari, iar noul cartier ar urma să găzduiască peste 20.000 de oameni. Planurile includ un parc și un sediu nou pentru Filarmonica Cehă.
Printre investitorii implicați se numără miliardarul ceh Michal Strnad, alături de oamenii de afaceri slovaci Patrik Tkac și Ivan Jakabovic, fondatorii grupului J&T, precum și Marek Dospiva, de la Penta Investments.
Terenul a rămas în mare parte nefolosit timp de decenii. Deși ideea transformării sale datează încă din anii 1980, proiectul a fost blocat de-a lungul timpului de probleme legate de proprietate și de neînțelegerile privind viitorul zonei.
Un alt proiect important se desfășoară în Smichov, pe locul unui fost depou de marfă. Noul cartier va include locuințe, clădiri de birouri, magazine, cafenele și un bulevard amenajat cu spații verzi. Lucrările ar urma să fie încheiate până la mijlocul anilor 2030.
În paralel, dezvoltatorii pregătesc investiții și în alte zone ale orașului, inclusiv în apropierea râului Vltava și în cartierul Zizkov.
De ce se schimbă acum fața capitalei
Deși Praga este cunoscută pentru centrul său istoric, cu biserici baroce, turnuri gotice și clădiri cu acoperișuri roșii, orașul a rămas în urmă față de alte capitale europene în privința transformării fostelor zone industriale.
Unul dintre motive este trecutul comunist, urmat de o tranziție dificilă la democrație. Legislația complicată, situațiile neclare privind proprietatea terenurilor și birocrația au îngreunat ani la rând dezvoltarea imobiliară.
Acum, autoritățile încearcă să schimbe regulile. Un nou plan urbanistic, intrat în vigoare în septembrie, ar trebui să faciliteze construirea de locuințe pe terenurile abandonate și în zonele bine conectate la transportul public.
Spre deosebire de alte capitale europene, Praga vrea să se dezvolte fără să renunțe la caracterul său arhitectural. Construirea unor turnuri de peste 21 de etaje va fi permisă doar în anumite zone din sudul orașului.
Criza locuințelor, marea provocare
În spatele investițiilor de miliarde se află și o problemă care îi afectează direct pe localnici: lipsa locuințelor accesibile.
Praga construiește în prezent aproximativ 5.000 de locuințe noi pe an, adică jumătate din numărul de care ar avea nevoie, potrivit Institutului de Planificare și Dezvoltare al orașului. În plus, aproximativ 77% dintre locuitori consideră că prețurile prea mari ale locuințelor, atât pentru cumpărare, cât și pentru închiriere, reprezintă o problemă majoră.
Noul plan urbanistic urmărește să crească oferta prin eliberarea unor terenuri pentru construcții. Totuși, dezvoltatorii nu sunt obligați să rezerve un anumit procent din apartamente pentru locuințe accesibile.
Autoritățile încearcă să obțină, în schimb, contribuții din partea investitorilor pentru școli, parcuri, străzi și alte servicii publice, astfel încât noile cartiere să nu pună o presiune suplimentară pe infrastructură.
Există și temeri că marile companii imobiliare ar putea ajunge să influențeze prea mult felul în care se dezvoltă orașul. Pe măsură ce tot mai mulți oameni se mută în noile cartiere, transportul și serviciile publice vor trebui să țină pasul.
