Motivul pentru care Donald Trump a suspendat ajutorul militar pentru Ucraina. Decizia, aplaudată de Moscova

Anunţul despre semnarea acordului mineralelor a apărut încă de ieri, cu numai câteva ore înainte ca Trump să-şi susţină primul discurs în Congres. Zelenski s-a arătat dispus să facă noi negocieri în vederea semnării, lucru apreciat de senatorul republican Lindsey Graham care a scris că urmează zile mai bune pentru Ucraina. Totul vine în contextul în care Statele Unite au suspendatul ajutorul militar pentru Ucraina.

"Mulţi oameni au aceeaşi întrebare: ce se va întâmpla în continuare cu asistenţa din partea SUA?Oamenii nu trebuie să ghicească. Ucraina şi America merită un dialog respectuos şi o poziţie clară. Mai ales când vine vorba de a proteja vieţile în timpul unui război", a declarat Volodimir Zelenski.

Anunţul a generat critici dure din partea oficialilor europeni. Premierul francez a spsus că decizia este una greu de suportat. "Cuvântul suspendare nu păcăleşte pe nimeni. Suspendarea ajutorului în timpul unui război către o țară atacată înseamnă abandonarea țării atacate și acceptarea sau speranța că agresorul va câștiga".

Vezi și

Premierul polonez a anunţat că stoparea ajutorului pentru Ucraina se face deja simțită în principalul centru de sprijin logistic pentru Kiev din Polonia şi a indicat că ţara sa va continua livrările proprii de ajutoare.

Decizia de a opri livrările de arme pentru Ucraina a fost luată după o şedinţă la care au participat Donald Trump, vicepreşedintele JD Vance, secretarul Apărării Pete Hegseth şi secretarul de Stat Marco Rubio.

Ce arsenal ar putea pierde Ucraina

În Ucraina nu vor mai ajunge rachete pentru avioanele F-16, vehicule blindate şi obuze de artilerie. Apărarea antiaeriană este cea mai afectată pentru că Ucraina rămâne fără rachete pentru sistemele Patriot, singurele care putea opri rachetele balistice ale lui Putin.

Prin această decizie Donald Trump încearcă să pună presiune pe regimul Zelenski să accepte negocieri de pace cu Rusia, care ar însemna inclusiv renunţarea la unele teritorii. De altfel, suspendarea ajutorului a fost primită cu bucurie la Kremlin. "Este evident că Statele Unite au fost principalul furnizor de armament în acest război. Dacă Statele Unite suspendă livrările atunci va fi cea mai mare contribuţie la procesul de pace".

Disperaţi că nu vor mai putea ţine linia frontului, parlamentarii i-au cerut lui Volodimir Zelenski să îi prezinte scuze lui Trump pentru cearta din Biroul Oval. "Ar trebui să dea dovadă de mai multă recunoştinţă pentru că ţara asta a fost alături de ei la bine şi la greu. Poate cineva nu vrea să încheiem un acord. Iar dacă cineva nu vrea un acord, acea persoană nu va mai fi prin preajmă mult timp", a declarat Trump.

Zelenski îi transmite însă lui Donald Trump că regretă cearta din Biroul Oval. "Eu și echipa mea suntem gata să lucrăm sub conducerea puternică a președintelui Trump pentru a obține o pace care să dureze. Apreciem cu adevărat cât de mult a făcut America pentru a ajuta Ucraina să își mențină suveranitatea și independența".

Liderii europeni au transmis însă în weekend că nu pot lua locul Statelor Unite. O declaraţie care a fost ironizată de vicepreşedintele american. "Cea mai bună garanţie de securitate este să oferi americanilor un avantaj economic în viitorul Ucrainei. Este o garanţie de securitate mult mai bună decât 20.000 de militari ai unei ţări oarecare care nu a mai purtat un război de 30 sau 40 de ani", a spus JD Vance.

Potrivit specialiştilor, Ucraina poate rezista cel mult până în vară, dacă livrările nu sunt reluate. Implicaţiile ar fi grave şi pentru România. Moscova a ocupat peninsula Crimeea în 2014 iar după trei ani de război controlează parţial regiunile Herson, Zaporojie, Luhansk şi Donețk, anexate ilegal în 2022, dar şi circa 5% din regiunea Harkov. Atacuri au loc şi aproape de România, în zona Odesa dar şi la porturile ucrainene de la Dunăre, motiv pentru care tot mai multe drone ruseşti trec graniţa şi se prăbuşesc pe teritoriul nostru. În lipsa sprijinului militar american, trupele Moscovei ar putea ocupa zone mai largi, inclusiv cele de la Marea Neagră, iar astfel România ar putea avea graniţă directă cu Rusia.

Peste 600.000 de militari ruşi sunt mobilizaţi, potrivit spionajului Ucrainei, în zonele ocupate şi în regiunea rusă Kursk. Iar peste 200.000 dintre soldaţi fac parte din unităţi de asalt direct pe linia frontului.

"Ruşii vor apăsa pe acceleraţie. Această avalanşă odată pornită din partea ruşilor, din est către vest, s-ar putea să se oprescă undeva foarte aproape de noi, ca să nu spuneam că în Bugeac sau la gurile Dunării. Iată un scenariu care pentru noi, românii, de neconceput la un moment dat acum este foarte posibil", explică Cristian Barbu, general în armata română. 

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰