NYT: Hunter Biden a încercat să vândă terenurile din jurul Ambasadei SUA la Bucureşti unei companii chineze

În timp ce tatăl său era vicepreședintele SUA, Hunter Biden a început să dezvolte relații care au dus la o propunere îndrăzneață de a vinde terenul din jurul clădirii ambasadei Statelor Unite din România către un grup care includea o companie chineză, relatează The New York Times citând documente şi mai multe surse aflate la curent cu acest caz. 

Tranzacția ridica riscuri geopolitice

Chiar şi după ani de anchete și o sugestie din partea procurorilor americani că activitatea lui Hunter Biden în România l-a expus la acuzația de lobby străin, întreaga poveste nu a fost divulgată până acum, aminteşte NYT. Detalii care nu au fost dezvăluite anterior arată cum încercările lui Hunter Biden de a încheia afaceri profitabile în străinătate se înscriu în tiparul mai larg al industriei de influență externă și au complicat diplomația Statelor Unite, se arată în articol. 

Afacerea pe care Hunter Biden o urmărea atunci ar fi putut permite unor chinezi să ajungă să dețină o participație într-un activ sensibil - terenul din jurul Ambasadei SUA din București, și posibil chiar terenul pe care se află ambasada. Această posibilitate l-a îngrijorat pe unul dintre foștii săi parteneri, care a încercat să evite scenariul, în timp ce un alt partener a negat ulterior că acel lucru ar fi fost luat vreodată în calcul, mai notează sursa citată.

Acest episod urmează un tipar bine cunoscut, folosit de interese străine puternic finanțate pentru a obține influență la Washington, prin atragerea unor americani cu conexiuni politice, inclusiv membri ai familiilor prezidențiale, cum ar fi fiii lui Donald Trump sau fiul și fratele fostului președinte Jimmy Carter.

Hunter Biden, avocat și consilier pentru Popoviciu

Afaceriile lui Hunter Biden în România au început când tatăl său era vicepreședinte, dar tranzacția cu terenul a căpătat contur după ce acesta a părăsit funcția în 2017. Unele dintre afacerile sale din străinătate au atras atenția în perioada în care tatăl său candida la președinție în 2020, fiind o temă politică și legală importantă în timpul mandatului Biden. Cu toate astea, tentativele de afaceri din România au rămas relativ necunoscute.

Hunter Biden avea două roluri în această afacere. Primul era cel de om de afaceri. El și partenerii săi, printre care și fratele mai mic al tatălui său, James Biden, dețineau participații într-un proiect care urma să administreze în coproprietate terenuri construite și neconstruite din jurul Ambasadei SUA din București. În acest parteneriat erau implicați și un om de afaceri român bogat, care dezvoltase zona, precum și o companie chineză influentă, care are legături cu statul chinez, şi pe care Hunter Biden încerca să o atragă în proiect, explică NYT. 

Celălalt rol era de consilier juridic. Pe durata negocierilor, Biden activa separat ca avocat și consilier pentru Gabriel Popoviciu. Echipa sa juridică încerca să blocheze un dosar de corupție în România, legat de achiziția terenului cu ani în urmă. "Se pare că avem un interes din absolut toate unghiurile", a scris Biden într-un mesaj pe WhatsApp trimis unuia dintre partenerii săi, în mai 2017, mesaj văzut de un reporter de la The New York Times.

În şirul de mesaje, Biden a recunoscut că probabil nu va putea continua ca avocat al lui Popoviciu "dacă fac parte din grupul de cumpărători". Cele două roluri, a scris el, "ar trebui să fie cât mai separate și distanțate posibil, pentru a evita aparența unui conflict clar de interese, lucru care nu trebuie tratat superficial ca avocat".

Tranzacția cu terenul din România a eşuat în 2017

Majoritatea afacerilor din străinătate ale lui Hunter Biden s-au desfășurat într-o perioadă în care se confrunta cu dependența și cu un comportament autodistructiv, agravate de probleme familiale și financiare, și de suferința provocată de boala și moartea fratelui său mai mare, Beau, precizează sursa citată. 

Informaţiile privind afacerea din România provin din sute de pagini de documente, scrisori, e-mailuri și mesaje text, obținute prin cereri de acces la documente publice, furnizate anchetatorilor din Congres și din guvern sau recuperate dintr-un set de documente extrase de pe laptopul lui Biden, precum și pe interviuri și transcrieri de mărturii.

Tranzacția cu terenul din România a eşuat în 2017 înainte ca înainte ca partea chineză să investească vreun ban, pe fondul unei lupte tensionate între partenerii lui Hunter Biden. Atunci, el s-a plâns într-un mesaj WhatsApp: "Sunt singurul care își pune la bătaie întreaga moștenire de familie".  Eforturile lui Hunter Biden s-au desfășurat parțial în timp ce tatăl său cerea public autorităților române să elimine nepotismul și corupția din țară.

Nu există dovezi că Joe Biden a fost implicat în afacerile respective, deși a fost prezentat de fiul său unor directori ai companiei chineze CEFC China Energy, într-o aparentă încercare de a impresiona. Un avocat al lui Hunter Biden a declarat anterior pentru NYT că acesta nu a discutat nimic legat de România cu tatăl său.

Joe Biden şi-a graţiat fiul în 2024

Totuși, oficialii guvernului american au fost îngrijorați de posibile conflicte de interese între responsabilitățile vicepreședintelui Joe Biden și afacerile fiului său, Hunter. Aceste activități au devenit o vulnerabilitate politică odată cu lansarea campaniei prezidențiale a lui Joe Biden, în aprilie 2019. Până atunci, afacerile internaționale ale lui Hunter și James Biden fuseseră în mare parte încheiate. Compania chineză CEFC, cu care colaborau, intrase în vizorul autorităților din SUA și China și își îndreptase atenția spre cercul de apropiați al lui Donald Trump. Departamentul de Justiție din SUA începuse să investigheze afacerile din străinătate ale lui Hunter Biden.

Acest scandal i-a urmărit pe membrii familiei Biden pe tot parcursul mandatului prezidențial. În decembrie 2024, în timp ce se pregătea să părăsească Casa Albă, președintele și-a grațiat fiul, atât pentru condamnările legate de taxe și arme, cât și pentru orice alte infracțiuni pe care le-ar fi putut comite în perioada în care a început să desfășoare afaceri în străinătate, inclusiv pentru activitatea sa controversată în consiliul unei companii energetice din Ucraina. James Biden și alți membri ai familiei au primit, de asemenea, grațieri preemptive, deși nu fuseseră acuzați oficial de nicio infracțiune.

Cazul Popoviciu

Joe Biden se mândrea cu reputația sa de diplomat de rang înalt, care a denunțat corupția ca o amenințare la adresa democrației și a încurajat țările aliate să investigheze oligarhii care s-au îmbogățit prin deturnarea activelor statului.

Gabriel Popoviciu a fost ținta unei anchete anticorupție susținute de vicepreședintele Biden. Dezvoltatorul român fusese inculpat în legătură cu achiziția, în anul 2000, a unei participații majoritare într-un teren agricol din nordul Bucureștiului, de la o universitate agricolă de stat, pentru un preț pe care procurorii l-au considerat cu mult sub valoarea reală. De asemenea, el a fost acuzat că a încercat să mituiască un oficial anticorupție care ancheta cazul.

Popoviciu a transformat acel teren într-un complex care include un mall, locuințe și birouri. Guvernul SUA a semnat un contract de închiriere pe termen lung pentru a găzdui complexul ambasadei americane, compus din mai multe clădiri, pe o suprafață de aproximativ 4,5 hectare.

În 2014, pe fondul creșterii nemulțumirilor în București din cauza scandalurilor de corupție și a măsurilor de austeritate, vicepreședintele Joe Biden a călătorit în capitala României. Într-un discurs adresat oficialilor guvernamentali și activiștilor civici, el a denunțat corupția drept "un cancer" și a avertizat că societatea intră în declin "când politicienii pot fi cumpărați și când justiția poate fi manipulată".  Mesajele sale au avut greutate, întrucât procurorii din România și din alte țări aliate primeau sprijin și îndrumare din partea guvernului SUA.

În 2015, Hunter Biden, angajat al firmei de avocatură Boies Schiller Flexner, a devenit avocat al lui Gabriel Popoviciu pentru a-l ajuta în lupta cu dosarul de corupție. Dezvoltatorul român își dorea ca Biden și asociații săi să convingă administrația Obama să facă presiuni asupra autorităților române pentru a abandona dosarul, au sugerat ulterior procurorii americani citaţi de NYT. 

În noiembrie 2015, Hunter Biden a călătorit la București împreună cu un alt avocat de la firma Boies Schiller pentru a se întâlni cu noul ambasador al SUA în România, Hans Klemm, care fusese numit cu două luni înainte. La o masă în incinta ambasadei împreună cu ambasadorul, Biden și colegul său au discutat despre cazul Popoviciu, au declarat două surse informate.

Ulterior, avocații lui Popoviciu i-au transmis ambasadorului Klemm că, dacă urmărirea penală va continua în mod agresiv, acest lucru ar putea complica dreptul de proprietate al dezvoltatorului român asupra terenului, punând astfel în pericol contractul de închiriere al ambasadei. Implicarea fiului vicepreședintelui i s-a părut nepotrivită lui Klemm, potrivit unei surse apropiate ambasadorului. Klemm nu a intervenit în favoarea lui Popoviciu, iar urmărirea penală a continuat.

O tranzacție dubioasă

Vânzarea de teren propusă a apărut ca o modalitate de a bloca ancheta penală. Ideea era că autoritățile române ar putea fi mai dispuse să închidă dosarul împotriva lui Popoviciu dacă acesta și-ar reduce cota de proprietate asupra terenului și ar permite guvernului să colecteze venituri din înţelegere, după investiția CEFC, estimată la 300 până la 500 de milioane de dolari, conform unui document. Documentele descriu diverse structuri ale tranzacției, dar toate variantele arată faptul că CEFC ar fi urmat să dețină până la 47,5% din joint venture, care ar fi inclus atât proprietăți dezvoltate, cât și terenuri neconstruite. 

O prezentare trimisă prin e-mail către Hunter și James Biden, de către James Gilliar, un om de afaceri britanic cu care aceștia s-au asociat, includea o propunere ca să "îndulcească mai mult afacerea" pentru români, pentru a "facilita rezolvarea ei". Se propunea ca guvernul român să păstreze o cotă de 10% din proiect, ceea ce ar oferi "un venit anual constant pe termen lung pentru bugetul de stat". Cu alte cuvinte: Guvernul României ar fi putut obține beneficii financiare dacă dosarul era închis și tranzacția avea loc.

Tranzacția era unul dintre numeroasele proiecte din diferite părți ale lumii pentru care parteneriatul discutase atragerea unei investiții din partea CEFC. Potrivit prezentării, Hunter Biden era un "element-cheie în stabilirea relațiilor" pentru investițiile propuse, care ar fi sprijinit eforturile CEFC. La acel moment, extinderea companiei făcea parte din planul de influență economică "Belt and Road" a guvernului chinez.

Documentele arată că Biden a fost implicat în discuții privind structura parteneriatului, precum și în propunerea de achiziție a terenului din București și în apărarea juridică a lui Popoviciu. În mesaje, Hunter Biden se referea la Popoviciu cu numele "Gabs" şi îl descria drept "un om foarte bun, care este tratat foarte prost de un sistem judiciar românesc suspect". 

Documentele nu arată că Biden ar fi discutat în mod specific includerea ambasadei în tranzacție și nici nu detaliază dacă terenul ambasadei, sau alte loturi specifice din afacere, ar fi fost incluse în acord. Totuși, nici nu menționează vreo excludere explicită.

Unul dintre partenerii lui Biden, Tony Bobulinski, fost ofițer naval devenit om de afaceri în California, și-a exprimat îngrijorarea față de Popoviciu cu privire la posibilitatea ca ambasada să fie implicată în tranzacție și a spus că ar trebui exclusă, potrivit unui asociat al dezvoltatorului.

Gilliar a declarat pentru NYT că planul "nu avea absolut nicio legătură cu Ambasada SUA", dar nu a contestat documentele de la baza poveştii. În mare el a apărat proiectul ca fiind modelat după investiții similare din alte părți ale Europei și a afirmat că, la acea vreme, investițiile chineze "erau binevenite și încurajate atât în Uniunea Europeană, cât și în Statele Unite". După ce afacerea s‑a destrămat, un tribunal din România l‑a achitat pe Popoviciu pe motive procedurale.

Hunter Biden, la audierile din comisiile din Congres controlate de republicani care investigau afacerile sale din străinătate, a spus că şi-a încheiat implicarea deoarec Bobulinski "se folosea de numele familiei mele" fără consimțământul său. Acesta a spus la rândul său că a fost "în mod voit și agresiv înșelat" de Hunter și James Biden, acuzându‑i că l-au exclus din negocierile lor cu CEFC.

Prin intermediul firmei unui alt partener, Hunter Biden a primit în total aproximativ 1 milion de dolari de la Popoviciu, în mare în perioada în care tatăl său era vicepreședinte, conform procurorilor și documentelor făcute publice de republicanii din Congres. Biden a primit alte milioane de la entități și persoane afiliate cu CEFC.

Plățile din partea chinezilor au fost cel puțin parțial menite să ajute la identificarea altor oportunități de investiții în infrastructură. Dar, în cele din urmă, CEFC s‑a prăbușit, iar compania și directorii săi au intrat în atenţia autorităților din China și Statele Unite. Președintele companiei, pe care Hunter Biden îl prezentase tatălui său după ce acesta a părăsit funcția de vicepreședinte în 2017, a fost arestat de autoritățile chineze în 2018 și nu s‑a mai auzit de el de atunci, concluzionează articolul. 

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰