Pământ contra pace. Lista cu cerințele lui Putin pentru a opri războiul din Ucraina

Concret, Putin cere retragerea totală a trupelor ucrainene din Donețk și Lugansk, recunoașterea oficială a Crimeei ca parte a Rusiei și blocarea aderării Ucrainei la NATO. În schimb, Rusia ar îngheța frontul din Herson și Zaporojie și ar putea restitui mici porțiuni de teritoriu din Sumî și Harkov. De asemenea, solicită garantarea statutului limbii ruse, libertatea Bisericii Ortodoxe Ruse de a funcționa în Ucraina și ridicarea anumitor sancțiuni occidentale.

"Pământ contra pace"

Oferta lui Putin exclude un armistițiu înainte de semnarea unui acord larg de pace, respingând practic o cerință esențială a lui Volodimir Zelenski, în condițiile în care Ucraina este atacată zilnic cu drone și rachete balistice rusești.

Potrivit surselor citate de Reuters, Rusia cere ca Ucraina să se retragă complet din regiunile Donețk și Lugansk, la schimb Moscova promite să înghețe frontul în regiunile Herson și Zaporojie. Ucraina a refuzat deja să își retragă armata din Donețk, zonă pe care o consideră crucială pentru apărare în caz de atacuri mai profunde ale rușilor pe teritoriul ucrainean.

Rusia ar fi dispusă să cedeze mici suprafețe ocupate în regiunile Sumî și Harkov, aproximativ 440 km², potrivit platformei ucrainene "Deep State". Prin comparație, Ucraina controlează circa 6.600 km² în Donbas (majoritatea în Donețk și mici porțiuni în Lugansk), revendicate de Rusia.

De asemenea, Putin cere recunoașterea suveranității ruse asupra Crimeei, anexată în 2014. Nu este clar dacă se referă la recunoaștere doar de către SUA sau de către toate puterile occidentale și Ucraina. Kievul și aliații europeni resping categoric acest lucru. Putin mai vrea ridicarea cel puțin parțială a sancțiunilor impuse Rusiei, dar nu este clar dacă se referă la sancțiunile americane sau la cele europene.

Condițiile lui Putin mai includ interzicerea aderării Ucrainei la NATO. Cu toate acestea, liderul rus ar fi deschis la ideea ca Ucraina să primească un anumit tip de garanții de securitate. Liderii europeni spun că Trump a discutat sâmbătă despre astfel de garanții și chiar a evocat o variantă de "articol 5" în afara NATO. De asemenea, Rusia cere ca limba rusă să primească statut oficial pe teritoriul Ucrainei și libertate de funcționare pentru Biserica Ortodoxă Rusă.

Serviciile secrete ucrainene acuză Biserica Ortodoxă Ucraineană afiliată Moscovei de propagandă rusească și spionaj, acuzații negate de aceasta. Ucraina a adoptat o lege care interzice organizațiile religioase cu legături cu Rusia, dar încă nu a pus-o în aplicare, amintește Reuters.

Putin a cerut Ucrainei să cedeze Donețk în schimbul înghețării războiului

Financial Times scrie că principala cerință a lui Putin este retragerea completă a Ucrainei din regiunile Donețk și Lugansk. În schimb, Rusia s-ar angaja să înghețe frontul din sud, în regiunile Herson și Zaporojie, și să nu lanseze noi atacuri pentru a cuceri noi teritorii.

Putin a subliniat că aceste concesii teritoriale nu includ abandonarea "cerințelor fundamentale", care vizează "rezolvarea cauzelor profunde" ale conflictului. Asta înseamnă că blocarea suveranității Ucrainei și oprirea extinderii NATO către est sunt în continuare obiectivele Kremlinului.

Deși liderul rus se arată oarecum flexibil în privința unor aspecte secundare, cerințele principale rămân neschimbate, explică FT. Moscova controlează deja aproximativ 70% din Donețk și aproape tot Lugansk, cu excepția unei mici zone din vest.

Revendicările teritoriale ale lui Putin par să se fi înăsprit din aprilie, când acesta i-a spus trimisului special al lui Trump, Steve Witkoff, că Rusia ar putea îngheța întreaga linie a frontului dacă sunt abordate "cauzele sale profunde", remarcă FT. 

Președintele Zelenski nu a acceptat cedarea regiunii Donețk, dar ar putea discuta despre teritoriu la Washington cu Trump sau într-o reuniune trilaterală cu Putin și Trump. Kremlinul a declarat însă că Putin și Trump nu au discutat despre o întâlnire trilaterală cu Zelenski la summitul din Anchorage.

"Trump se grăbește spre un acord, Putin joacă pe termen lung"

La întoarcerea la Moscova, Putin a declarat că întâlnirea cu Trump a fost "oportună și utilă" și că i-a explicat "cauzele crizei", care trebuie incluse în orice acord de pace, scrie Financial Times. Trump a venit la summit amenințând cu sancțiuni dacă nu obține un armistițiu, dar a plecat fără rezultate, transmițând în schimb cerințele Moscovei pentru concesii teritoriale.

Ulterior, el i-a îndemnat pe liderii europeni să renunțe la armistițiu și l-a sfătuit pe Zelenski să facă o înțelegere cu Rusia. Trump a spus că cea mai bună soluție este un acord de pace direct și s-a arătat dispus să organizeze o nouă întâlnire cu Putin.

Întâlnirea de trei ore din Alaska i-a oferit liderului de la Kremlin, vizat de un mandat de arest al Curții Penale Internaționale, ocazia de a ieși din izolarea internațională. Trump l-a primit pe Putin cu covor roșu și a fost văzut glumind cu acesta înainte de discuții.

Kremlinul a precizat că nu s-a discutat despre o întâlnire trilaterală cu Zelenski, potrivit sursei citate. Liderii europeni și-au exprimat îngrijorarea, considerând periculoasă ideea unor schimburi teritoriale. Macron l-a avertizat pe Trump că Putin nu poate fi de încredere, amintind de acordul de la Minsk, încălcat de Moscova. Un diplomat european a spus că “Trump se grăbește spre un acord, dar Putin joacă pe termen lung”.

Duminică urmează să se reunească "Coaliția celor dispuși", un grup de țări care vor să ofere garanții de securitate Ucrainei după orice eventual acord de pace. Din coaliție fac parte Franța, Germania, Marea Britanie, dar și Canada și Japonia. La reuniune va participa și președintele României, Nicușor Dan, prin videoconferință.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰