Politică în stil ucrainean. Zelenski și paradoxul puterii - POLITICO

Este Volodimir Zelenski serios când spune că se retrage?

Ucrainenii par reticenți în a lua în serios declarația sa dintr-un interviu de luna trecută, în care spunea că este "pregătit să nu candideze pentru un al doilea mandat pentru că nu este obiectivul meu".

De fapt, afirmația abia a stârnit interes. Iar din partea opoziției politice a primit doar dispreț și neîncredere. Desigur, nu este prima dată când Zelenski vorbește despre o eventuală retragere. A făcut-o și iarna trecută. Atunci, relațiile cu Casa Albă erau deosebit de tensionate, deoarece președintele american Donald Trump și consilierii săi repetau un mesaj promovat de Kremlin, acuzând liderul ucrainean că este un "dictator" pentru că nu organizează alegeri, relatează POLITICO.

Acuzațiile ignorau cu ușurință faptul că constituția ucraineană interzice alegerile pe timp de război, cât timp legea marțială este în vigoare. Totuși, într-o mișcare menită probabil să atenueze acuzațiile de autoritarism, Zelenski a declarat dramatic că este "pregătit" să demisioneze dacă acest lucru ar ajuta la obținerea unui armistițiu cu Rusia și la admiterea Ucrainei în NATO.

"Dacă [n.r. garantează] pacea pentru Ucraina, dacă chiar aveți nevoie să demisionez, sunt pregătit. Pot să fac acest schimb pentru NATO", a spus el.

Scopul meu este să închei războiul

De data aceasta, el a declarat pentru Axios: "Scopul meu este să închei războiul" și nu neapărat să rămână în funcție. A mai promis că va cere parlamentului Ucrainei să organizeze alegeri dacă se va conveni un armistițiu. Luând în considerare că acest lucru ar presupune ridicarea legii marțiale sau o manevră legală care să ocolească interdicția constituțională.

Fosta vicepremieră ucrainean Ivanna Klympush-Tsintsadze, din opoziție, privește cu multă neîncredere declarațiile președintelui privind retragerea din scenă. "Multe dintre acțiunile lui Zelenski indică exact contrariul", a declarat ea pentru POLITICO. "Faptele contează, nu vorbele".

Și nu este singura care ignoră declarațiile președintelui. Deputații din partidul de guvernământ "Servitorul Poporului" nu au plecat de la o rară întâlnire cu ușile închise cu impresia că Zelenski chiar se gândește să se retragă după încheierea războiului. Dimpotrivă, doi parlamentari au spus pentru POLITICO că acesta părea încrezător în șansele sale de realegere, criticând opoziția și jurnaliștii pentru că nu proiectează o imagine impecabilă a Ucrainei în fața partenerilor occidentali.

De fapt, politica partizană, sport de contact dur în Ucraina, pare să fi revenit în forță. Acest lucru a fost declanșat de o manevră greșită, și în cele din urmă abandonată sub presiune internă și internațională, a lui Zelenski și a consilierilor săi din vară, când au încercat să priveze două agenții anticorupție importante de independența lor exact când acestea începeau să investigheze persoane din anturajul prezidențial.

Această tentativă, de a opri anchetele asupra aliaților, este acum privită de rivalii lui Zelenski drept parte a unei campanii mascate și agresive a Biroului Președintelui de pregătire pentru alegeri, prin crearea unui dezavantaj pentru opozanți.

Tactica: "Vorbești împotriva noastră, deschidem dosar penal"

"După ce s-a întâmplat în iulie cu instituțiile anticorupție, politica în Ucraina a revenit", a spus un fost ministru ucrainean. A cerut anonimatul pentru a evita represaliile consilierilor președintelui, despre care spune că folosesc, "lawfare-ul" [n.r. trad. războiul juridic], pentru a intimida și reduce la tăcere criticii și opozanții politici.

Un alt fost ministru este de acord, afirmând că echipa lui Zelenski folosește toate resursele disponibile pentru a discredita și bloca rivalii. "Practic, tactica este: spui ceva împotriva noastră, deschidem dosar penal și te sancționăm", a declarat acesta pentru POLITICO, sub protecția anonimatului. "Este, practic, un șantaj împotriva tuturor potențialilor opozanți sau celor percepuți ca atare".

"Lawfare"-ul împotriva oponenților, adesea implicând acuzații de trădare și legături obscure cu Rusia, nu este o tactică nouă. La scurt timp după alegerea lui Zelenski în 2019, au fost deschise peste 20 de dosare penale, inclusiv pentru înaltă trădare, împotriva lui Petro Poroșenko, fostul președinte al Ucrainei. Iar în februarie, Zelenski a semnat un decret prin care îl sancționa pe Poroșenko, practic blocându-i activele din Ucraina și împiedicându-l să desfășoare tranzacții financiare, gest care a atras critici și acuzații de "vânătoare de vrăjitoare cu motivație politică".

Dar "lawfare"-ul este folosit și mai agresiv acum, spun cei doi foști miniștri. Și chiar dacă agențiile anticorupție și-au recăpătat independența, ele rămân ținte. Potrivit unor activiști proeminenți din societatea civilă, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) este folosit pentru a intimida aceste agenții și a bloca anchetele care vizează apropiați ai președintelui.

În luna iulie, pe fondul protestelor pentru protejarea integrității acestor agenții, agenți SBU au percheziționat birourile Biroului Național Anticorupție al Ucrainei (NABU) și ale Procuraturii Specializate Anticorupție (SAP), desfășurând peste 80 de percheziții în toată țara. NABU a declarat că au fost accesate dosare sensibile. De atunci, perchezițiile au vizat și foști detectivi anticorupție care au lucrat la cazuri importante. Potrivit Dariei Kaleniuk, director executiv al Centrului de Acțiune Anticorupție: "Scopul imediat al lui Zelenski și al SBU este să discrediteze întregul sistem anticorupție".

Alții indică o creștere a investigațiilor SBU împotriva unor foști generali, acuzați de neglijență în primele luni ale războiului, ca o posibilă dovadă a îngrijorării din partea președinției în privința unei posibile candidaturi a fostului comandant suprem al armatei, Valeri Zalujnîi. Demis în urma unui conflict privind strategiile de război, Zalujnîi este văzut de mulți drept principalul potențial contracandidat al lui Zelenski. Un sondaj realizat vara de Rating Sociological Group sugera că actualul președinte ar obține 35,2% din voturi, în timp ce Zalujnîi ar primi 25,3%. Cu toate acestea, Zelenski ar putea avea dificultăți în turul doi în fața fostului comandant-șef, acum trimis special al Ucrainei în Marea Britanie.

"Dosarele penale împotriva generalilor pentru pierderile din 2022 sunt o pârghie pe care consilierii prezidențiali o analizează pentru a o folosi împotriva lui Zalujnîi", a spus unul dintre foștii miniștri. Un alt fost oficial din domeniul apărării nu este de acord, spunând că generalii respectivi nu erau apropiați de Zalujnîi și că anchetele sunt derulate pentru a respecta statul de drept.

Poate așa este, dar săptămâna trecută, Zalujnîi a fost pentru prima dată aproape de o critică publică directă la adresa lui Zelenski, într-un editorial în care a condamnat ofensiva ucraineană de la Kursk. Operațiunea fusese prezentată de liderul ucrainean drept un succes, dar Zalujnîi a spus că pierderile au fost "devastatoare", iar câștigurile "doar marginale".

Coincidență sau a fost dat startul campaniei electorale?

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰