Video Racheta căzută pe teritoriul Poloniei, cel mai tensionat moment din istoria relațiilor NATO - Rusia. Trei scenarii care au fost luate în calcul

La 16:40 ora locală, prima rachetă cade în Polonia. Un proiectil loveşte Przewodów, un sat aflat la aproape 10 kilometri de graniţa Ucrainei cu Polonia. Doi oameni sunt ucişi, ambii fermieri. La aproape 4 ore de la impact întreaga lume află că o rachetă de provenienţă rusească a lovit pentru prima oară în istorie teritoriul NATO.

Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei: "Să tragă rachete pe teritoriul NATO?! Acesta este un atac rusesc cu rachete asupra securității."

Primele reacţii după bombardament vin din Ucraina. Preşedintele Zelenski acuză Rusia. În Polonia este convocat Consiliul pentru Securitate Naţională şi Afaceri de Apărare. Gradul de securitate este ridicat, iar armata este alertată.

Andrzej Duda, preşedintele Poloniei: "Cel mai probabil, a fost o rachetă de fabricație rusească, dar toate acestea sunt încă în curs de investigare. Nu există indicii că vor mai avea loc alte evenimente de acest tip."

Reuniune de urgență în Bali după ce au căzut rachetele

În Bali, liderii lumii prezenţi la summitul  G20, se reunesc de urgenţă. Pentagonul anunţă că analizează rapoartele primite şi cere timp pentru a aduna mai multe informaţii.

Reporter: "Domnule preşedinte, este încă prea devreme să putem spune că această rachetă a fost lansată din Rusia?"

Joe Biden, președintele SUA: "Există informaţii preliminare care contestă acest lucru. Nu vreau să spun altceva până când nu vom avea o anchetă completă."

Ce scenarii au fost luate în calcul?

Un eventual atac al Rusiei asupra teritoriilor NATO poate declanşa activarea articolului 5 al tratatului. Adică un răspuns armat imediat asupra celor care au tras asupra Poloniei. Liderii lumii vorbesc însă despre articolul 4, care acoperă scenariul în care un stat membru se simte ameninţat de o altă ţară sau de o organizaţie teroristă.

Mateusz Morawiecki, premierul Poloniei: "Desfășurăm analize și consultări cu aliații noștri cu privire la potențiala utilizare a articolului 4 din Tratatul de la Washington, adică articolul care declanșează consultările în cadrul NATO."

"Am citit că a fost la graniţa dintre Ucraina şi Polonia şi am fost puţin şocată. E foarte stresant."

De la Bucureşti, preşedintele Klaus Iohannis a transmis şi un mesaj de solidaritate aliaţilor polonezi, alături de guvernul României și Ministerul Apărării. Reacţiile internaţionale sunt prudente, fac apel la calm şi la analiza corectă a informaţiilor.  

Laurențiu Rădulescu, reporter Observator: " Trei scenarii au fost luate iniţial în calcul. Un atac al Rusiei asupra Ucrainei cu rachete de tip Kalibr, care pot lovi ţinte la aproape 1.500 de kilometri distanţă, atac lansat din Marea Neagră. A doua variantă ar fi fost legată de un bombardament venit din Belorusia cu rachete de tip Iskander. Acestea bat la distanţe de aproape 500 de kilometri.Asupra rachetelor ruseşti Ucraina ar fi tras cu S300. Sunt rachete sol-aer, sisteme care pot urmări până şi la 100 de ţinte simultan."

Ce spune generalul Virgil Bălăceanu despre incident?

Generalul Virgil Bălăceanu: "Este foarte posibil ca acest incident să fi fost provocat de un fragment de rachetă de croazieră rusească care a lovit teritoriul Ucrainei. A fost o salva de rachete: 100 de lovituri. Pot fi lansate de pe bombardierele strategice. Tu95 sau de pe Suhoi 34. Totul se vede pe radar. NATO are toate aceste date despre aceste lovituri."

Astăzi varianta atacului aerian rusesc intenţionat a fost abandonată. Epava rachetei a fost analizată şi a arătat că cel mai probabil vorbim despre un model de tip S300, rachetă antiaeriană de producţie sovietică aflată în dotarea forţelor armate ucrainene.

Andrzej Duda, președintele Poloniei: "Polonia nu a fost ţinta rachetei. Deci, de fapt Polonia nu a fost atacată. Cel mai probabil, a fost lansată de sistemul de apărare aeriană al Ucrainei pentru a apăra teritoriul ucrainean."

O investigaţie amănunţită va arăta exact în perioada următoare ce s-a întâmplat pe teritoriul polonez.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰