Război în Orientul Mijlociu: Petrolul explodează şi ar putea ajunge la 100 de $. A crescut şi preţul gazelor
Pe fondul escaladării conflictului militar din Orientul Mijlociu, prețurile petrolului au înregistrat creșteri semnificative şi ar putea ajunge la 100 de dolari bariul, iar piețele de acțiuni au scăzut, reflectând temerile investitorilor legate de impactul asupra economiei globale și asupra aprovizionării cu energie. În paralel, prețul gazelor în Europa a crescut cu 25%. Statele Unite și Israelul continuă loviturile împotriva Iranului, în timp ce Teheranul ripostează cu atacuri de rachete, sporind incertitudinea și riscul unui conflict regional extins.
Prețurile petrolului au crescut luni, iar acțiunile au scăzut, întrucât conflictul militar din Orientul Mijlociu pare să se prelungească, amenințând să pună în pericol redresarea economică globală și să reaprindă inflația, potrivit Reuters.
Brent a crescut cu aproape 10% până la 80 de dolari pe baril, deși temporar a depășit chiar şi 82 de dolari, iar petrolul american a urcat cu 6,2% până la 71,17 dolari pe baril. Aurul, considerat un activ de refugiu, a urcat cu 1,6% până la 5.360 de dolari uncia.
Atacurile militare ale Statelor Unite și ale Israelului asupra Iranului nu au dat semne de diminuare, în timp ce Iranul a ripostat cu salve de rachete în regiune, riscând să atragă statele vecine în conflict. Președintele american Donald Trump a sugerat pentru Daily Mail că ofensiva ar putea continua încă aproximativ patru săptămâni, spunând că atacurile vor continua până când "obiectivele SUA vor fi atinse".
Avertisment privind blocarea traficului prin Strâmtoarea Ormuz
Toată atenția este acum asupra Strâmtorii Ormuz, pe unde trece aproximativ o cincime din comerțul maritim global cu petrol și gaz natural lichefiat. Deși această rută vitală nu a fost încă blocată, site‑urile de monitorizare maritimă au arătat că numeroase petroliere sunt blocate pe ambele părți ale strâmtorii, fie din teama unui atac, fie pentru că nu pot obține asigurare pentru traversare.
Jorge Leon, șeful analizei geopolitice la Rystad Energy, avertizează: "Oprirea traficului prin Strâmtoarea Hormuz, care împiedică 15 milioane de barili pe zi să ajungă pe piețe, ar putea duce la o reevaluare semnificativă în sus a petrolului, dacă nu apar semnale clare de deescaladare."
Impactul asupra piețelor globale
Un salt prelungit al prețurilor petrolului ar putea reanima presiunile inflaționiste la nivel global și ar acționa ca un impozit pe consumatori și afaceri, ceea ce ar putea reduce cererea.
Organizația statelor exportatoare de petrol şi aliații săi (OPEC+) au convenit duminică o creștere modestă a producției de 206.000 barili pe zi pentru aprilie, dar o mare parte din acel petrol suplimentar încă trebuie transportată din Orientul Mijlociu.
Alan Gelder, vicepreședinte senior la Wood Mackenzie, a spus că cel mai apropiat moment din istorie de situația actuală ar fi embargoul petrolier din Orientul Mijlociu din anii 1970, când prețurile petrolului au crescut de trei ori până la aproximativ 12 dolari pe baril în 1974 – echivalentul a 90 de dolari în termeni actuali. Eclipsarea acelui nivel în contextul amenințărilor semnificative de pierdere a ofertei "pare foarte realizabilă".
Această creștere ar fi costisitoare pentru țări importatoare de petrol, cum este Japonia, care importă tot petrolul consumat. Indicele Nikkei a scăzut cu 1,3%, acțiunile companiilor aeriene fiind printre cele mai afectate.
Acțiunile blue‑chip chinezești au scăzut doar cu aproximativ 0,1%, deși China importă o mare parte a petrolului său pe cale maritimă din Orientul Mijlociu. Indicele MSCI al acțiunilor din regiunea Asia‑Pacific ex‑Japan a scăzut cu 1,2%.
Pe piețele europene, futures pentru EURO STOXX 50 au scăzut cu 1,3% și DAX cu 1,4%, iar futures FTSE au scăzut cu 0,6%. Pe Wall Street, futures pentru S&P 500 și Nasdaq au scăzut fiecare cu 0,8%.
Impactul asupra pieţelor valutare
Piețele valutare au resimțit impactul, dolarul american fiind principalul beneficiat, întrucât SUA este exportator net de energie, iar obligațiunile guvernamentale americane continuă să fie considerate un refugiu sigur în perioadele de tensiune. Acest lucru a împins euro în jos cu 0,2% până la 1,1787 dolari.
Yenul japonez, de regulă considerat o monedă de refugiu, a avut mișcări mixte, având în vedere că Japonia importă tot petrolul consumat. Dolarul a adăugat aproximativ 0,3% față de yenul japonez.
Pe piețele de obligațiuni, randamentele la titlurile de stat americane pe 10 ani s‑au stabilizat la 3,970%, după ce atinseseră un minim de 3,926%, un nivel care reflectă că investitorii s‑au dus spre titluri considerate sigure. Căderea recentă a credibilității unui creditor ipotecar din Marea Britanie, MFS, a alimentat temerile privind riscurile de credit.
Știrile economice care urmează în această săptămână includ mai multe date cheie din SUA – inclusiv sondajul ISM privind producția, vânzările cu amănuntul și raportul privind angajările – care ar putea influența încrederea investitorilor și a băncilor centrale. Piețele sugerează o probabilitate de aproximativ 50% pentru o relaxare a politicii monetare de către Federal Reserve în iunie și aproximativ 58 de puncte de bază de reduceri ale ratelor în cursul anului 2026.
Creștere de 25% a prețului gazelor în Europa în contextul crizei iraniene
Prețurile de referință la gaze naturale în Europa au înregistrat o creștere semnificativă luni dimineața, în contextul în care războiul din Orientul Mijlociu a provocat îngrijorări referitoare la o perturbare majoră a livrărilor mondiale de energie, potrivit Agerpres, care citează Bloomberg.
Cotațiile futures de referință au crescut cu până la 25%, cea mai mare creștere înregistrată după luna august 2023, în condițiile în care traficul petrolierelor prin Strâmtoarea Ormuz s-a oprit în weekend. Această strâmtoare este o rută cheie pentru transportul energiei, având în vedere că pe aici trec aproximativ 20% din exporturile mondiale de gaze naturale lichefiate.
Luni dimineaţă, la hub-ul de gaze TTF de la Amsterdam, unde se stabilesc prețurile de referință în Europa, cotațiile futures la gaze naturale afișau o creștere de 20%, până la 38,44 euro pentru un Megawatt-oră (MWh).
Criza iraniană riscă să fie cel mai grav șoc pentru piața gazelor de la invazia rusească în Ucraina, acum patru ani, care a dat peste cap comerțul global cu energie. Chiar dacă țările asiatice cumpără cea mai mare parte a gazelor lichefiate transportate din Orientul Mijlociu, orice perturbare ar crește concurența pentru aprovizionare, împingând în sus prețurile la nivel mondial, inclusiv în Europa.
Potrivit analiștilor, Europa este deosebit de expusă. Rezervele sale de gaze sunt neobișnuit de scăzute, iar regiunea trebuie să importe volume mari de gaze lichefiate în această vară pentru a-și reumple depozitele înainte de iarna viitoare. Dacă transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz ar fi oprit timp de o lună, prețurile europene la gaze s-ar putea dubla, avertizează analiștii de la Goldman Sachs Group Inc.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
