Reînarmarea Europei, între ambiţie şi realitate. Cum a ajuns F126 un eşec major pentru Germania şi NATO
Un proiect naval de miliarde de euro, menit să întărească apărarea Europei, riscă să devină unul dintre cele mai mari eşecuri din istoria recentă a Germaniei. Programul fregatelor F126 este marcat de întârzieri, probleme tehnice şi conflicte între parteneri, într-un moment critic pentru securitatea NATO în regiune, arată o analiză FT.
Fregata F126, considerată cea mai mare navă militară construită de Germania după Al Doilea Război Mondial, a fost prezentată iniţial ca un proiect emblematic pentru reînarmarea Europei. Contractul, câştigat în 2020 de şantierul naval olandez Damen, prevedea construcţia a patru nave moderne, într-un acord evaluat la 5,3 miliarde de euro, potrivit analizei realizate de Financial Times.
Astăzi, proiectul este în pragul colapsului. Autorităţile germane analizează retragerea companiei Damen din rolul de contractor principal şi iau în calcul fie înlocuirea acesteia, fie abandonarea completă a programului, cu pierderi estimate la aproximativ 2 miliarde de euro.
Probleme tehnice şi întârzieri majore
Dificultăţile au început după introducerea unui nou software de proiectare, care a generat erori majore. Potrivit surselor apropiate proiectului, cablurile şi conductele au fost plasate greşit în planuri, iar unele componente metalice au fost fabricate în dimensiuni incorecte.
Compania Damen a recunoscut că problemele software au "dus la o reacţie în lanţ în procesul de construcţie".
În consecinţă, ritmul proiectului a scăzut la doar 20-30% din capacitatea planificată, iar livrarea primei fregate a fost amânată din 2028 până în 2032.
Situaţia a generat tensiuni serioase între Berlin şi compania olandeză. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, atribuie responsabilitatea principală firmei Damen.
Pe de altă parte, surse din industrie susţin că firma este transformată în "ţap ispăşitor" pentru un sistem german de achiziţii considerat rigid şi ineficient.
Un sistem birocratic considerat prea complicat
Criticii spun că procesul de aprobare este extrem de greoi, iar autorităţile germane impun cerinţe detaliate, uneori excesive.
Un inginer implicat în proiect a declarat pentru FT că specificaţiile includ inclusiv "ce mâner de uşă să fie folosit şi ce întrerupător de lumină şi cum trebuie poziţionat".
Mai mult, documentele au fost cerute în format tipărit, iar unele planuri au fost respinse pentru că erau redactate în limba engleză.
Un eşec cu impact asupra securităţii europene
Problemele proiectului F126 riscă să afecteze capacitatea navală a Europei, într-un moment în care NATO îşi întăreşte prezenţa în Marea Baltică.
"Pentru Rusia, e ca şi cum ar primi Crăciunul şi ziua de naştere în acelaşi timp", spune Johannes Peters, expert în strategie maritimă.
"Avem nevoie de aceste nave. Dar orice decizie va duce la întârzieri semnificative", adaugă acesta.
Eşecul fregatelor F126 ridică semne de întrebare asupra cooperării militare europene, chiar între state considerate apropiate, precum Germania şi Olanda. În paralel, şi alte proiecte majore, precum programul de avion de luptă franco-german FCAS, sunt în dificultate.
Liderii europeni, inclusiv Ursula von der Leyen şi secretarul general NATO, Mark Rutte, susţin necesitatea unor proiecte comune mai eficiente, dar realitatea din teren arată contrariul.
Ce urmează pentru proiectul F126
Autorităţile germane negociază în prezent transferul proiectului către compania Rheinmetall, care ar putea prelua controlul prin subsidiara sa navală. Totuşi, costurile totale ar putea creşte până la 16-18 miliarde de euro, de peste trei ori mai mult decât estimarea iniţială.
În paralel, Berlinul analizează şi variante alternative, inclusiv achiziţia unor fregate standard, mai ieftine, dar mai puţin adaptate nevoilor specifice.
Eşecul fregatelor F126 scoate la iveală problemele structurale ale sistemului german de achiziţii militare, într-un moment în care bugetul apărării urmează să ajungă la 650 de miliarde de euro în perioada 2025–2030.
"Nu este doar despre F126. Multe programe au avut aceeaşi soartă. Întrebarea este: de ce se prăbuşesc aceste proiecte?", a explicat un fost oficial guvernamental pentru sursa citată.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
