Video SUA şi UE, front comun împotriva lui Putin. Reacţie de la Moscova: "Act de război împotriva Rusiei"
Statele Unite şi Europa fac front comun împotriva lui Vladimir Putin. Donald Trump a anunţat sancţiuni economice împotriva celor mai mari două companii petroliere din Rusia, prima măsură de acest gen de când este preşedinte. În acest timp, liderii europeni iau în calcul folosirea activelor îngheţate ale Moscovei pentru a ajuta Ucraina. Preşedintele Nicuşor Dan spune că Europa trebuie să se înarmeze pentru a împiedica un posibil atac al Kremlinului.
Sancţiunile lui Donald Trump vizează giganţii Rosneft şi Lukoil, responsabili pentru jumătate din ţiţeiul exportat de Rusia. Trezoreria Statelor Unite va îngheţa activele lor, iar companiile americane nu vor mai avea voie să facă afaceri cu ele. De la Washington, preşedintele american l-a acuzat pe Vladimir Putin că nu este serios în legătură cu procesul de pace. "Am anulat întâlnirea cu preşedintele Putin. Am conversaţii plăcute de fiecare dată când vorbesc cu Vladimir, dar nu duc nicăieri", a declarat Donald Trump, preşedintele SUA.
Oficialii ruşi au reacţionat cu furie la adresa lui Trump
Oficialii ruşi au reacţionat cu furie la adresa lui Trump. "Deciziile luate reprezintă un act de război împotriva Rusiei. Iar Trump s-a aliniat pe deplin cu Europa nebună", a scris fostul preşedinte Dmitri Medvedev pe Telegram. Măsurile ar putea avea efecte şi în România. Lukoil este una dintre cele mai mari companii de pe piaţa carburanţilor, cu o cotă de 16% în 2024. Dacă nu îşi va mai putea face decontul în dolari la nivel internaţional, ar putea creşte preţul la pompă, susţin specialiştii. Anunţul preşedintelui american a fost primit cu satisfacţie de liderii europeni.
"Am aşteptat mult timp acest moment, Doamne ajută să funcţioneze. Avem nevoie de mai multă presiune pe Rusia pentru un armistiţiu", a declarat Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei. Ţările europene se alătură şi ele efortului. Au aprobat al 19-lea pachet de sancţiuni, care vizează flota din umbră responsabilă pentru exporturile de petrol, dar şi sectorul energetic. Şefii de state şi guverne au analizat şi o propunere controversată. Bunuri ruseşti în valoare de aproape 200 de miliarde de euro sunt îngheţate în Uniunea Europeană, de la începutul războiului. Comisia condusă de Ursula von der Leyen vrea să folosească o parte dintre aceste active pentru a acorda Ucrainei un "împrumut reparatoriu" de 140 de miliarde de euro. Unele ţări, în frunte cu Belgia, se opun ideii de teamă că ar putea fi date în judecată de Moscova şi forţate să ramburseze suma la finalul războiului.
Înainte de şedinţă, preşedintele României s-a întreţinut şi cu Emmanuel Macron şi a cerut ca flancul estic să se întărească în faţa atacurilor cu drone dinspre Rusia. "Noi avem un război hibrid de cel puțin 10 ani. Trebuie să ne echipăm pentru a descuraja Rusia să se gândească la un atac asupra Europei. Oamenii să stea calmi, pentru că suntem mult mai puternici economic decât Rusia", a declarat Nicuşor Dan, preşeditele României. Pe lângă veştile bune, Ucraina a primit şi un refuz. Donald Trump a confirmat că nu va trimite Kievului rachete Tomahawk.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
