Video Tabloul de 4 metri cu lanţul de comandă militar rus în Ucraina. Cum îi urmăresc ucrainenii pe criminalii de război

Numele şi pozele celor suspectaţi că au comis crime de război pe teritoriul Ucrainei sunt expuse pe un panou de 4 metri lăţime şi 1,5 metri înălţime. Diagrama prezintă în detaliu întregul lanț de comandă militar rus pe teritoriul Ucrainei. Sunt trecute numele a sute de soldați ruși, împărțiți pe regimente, până la comandantul suprem, Vladimir Putin.

"Anul trecut am început să ţinem o evidenţă a comandanţilor şi generalilor ruşi", a declarat Oleksandr Filchakov, procurorul-şef din regiunea Harkov. "Am actualizat-o săptămânal". Pe listele ucrainenilor se află nume care au semănat teroare în Ucraina.

Măcelarul de la Mariupol

În asediul de trei luni asupra Mariupolului, peste 22.000 de oameni ar fi fost uciși. Distrugerea orașului a fost comparată cu situaţia din Alep, în Siria, redus și el la un morman de moloz în urma bombelor rusești. Ambele campanii ruse au fost conduse de Col. Gen. Mihail Mizintsev.

O figură nu foarte cunoscută, Mizintsev și-a creat o reputație de lider brutal în timpul conflictului de pe teritoriul ucrainean. Într-un apel telefonic interceptat de serviciile de securitate ucrainene, comandantul a cerut ca unui ofițer să i se taie urechile, ca pedeapsă pentru că nu purta uniforma corectă.

Masacrul de la Bucha

Când rușii s-au retras din regiunea Kiev la începutul lunii aprilie 2022, au lăsat în urma lor un peisaj grotesc. Aproximativ 458 de cadavre, îngropate în zeci de gropi comune, au fost recuperate din orașul Bucha. Ulterior, sute de cadavre de civili au fost găsite sub dărâmăturile clădirilor din Borodianka și Hostomel. Printre ruşii aflaţi pe lista criminalilor de război se numără Azatbek Omurbekov, în vârstă de 40 de ani, care a condus trupele responsabile pentru uciderea, violarea și torturarea civililor, o serie de atrocități care i-au adus porecla „Măcelarul din Bucha”. 

Omurbekov, născut în Uzbekistanul sovietic, servește în prezent ca ofițer comandant al Brigăzii 64 Separate de puști motorizate. În 2014, a fost premiat pentru serviciu remarcabil de către ministrul adjunct al Apărării de atunci, Dmitri Bulgakov. Nu este clar unde se află în acest moment. Unele surse spun că, după retragerea sa din regiunea Kiev, Omurbekov și-a transferat soldații în Belarus. Potrivit altor surse, însă, a ajuns la Belgorod, unde s-a alăturat altor regimente în operațiunile din regiunea Harkov.

În lanțul de comandă militar rus, Omurbekov, la fel ca toți ofițerii superiori dislocați în Ucraina, a fost subalternul lui Oleg Saliukov, actualul comandant șef al forțelor terestre ruse. Aproape toate batalioanele din Moscova angajate în operațiuni de artilerie și invadarea satelor sunt sub controlul lui.

Atacuri cu bombe cu dispersie în Harkov

Harkov a fost una dintre cele mai afectate regiune ucrainene, în urma războiului. O serie de arme ilegale au fost folosite, ucigând sute de civili. În zonele în care nu exista personal militar și nici infrastructură militară au fost găsite resturi de bombe cu dispersie RBK-500 și fragmente de rachete Smerch, interzise de cea mai mare parte a lumii – dar nu şi în Rusia – conform convenției din 2008 privind munițiile cu dispersie.

Atacurile au fost lansate de către Brigada 79 de Artilerie cu Rachete, cu baza în regiunea Belgorod din Rusia. Responsabil pentru aceste atrocități este generalul Alexander Juravliov, singurul ofițer care are dreptul de a ordona lansarea unui atac cu rachete Smerch în districtul său, potrivit mai multor surse militare. 

Destașat pe frontul din Siria de trei ori, a devenit pentru prima dată comandantul trupelor rusești în iulie 2016. Înainte de a-și prelua postul, Moscova era angrenată într-o luptă sângeroasă împotriva rebelilor sirieni din estul orașului Alep. După contraofensiva surpriză a armatei ucrainene, care a recucerit aproape întreaga regiune Harkov și i-a împins pe ruși înapoi la graniță, Juravliov a fost demis de Kremlin și înlocuit de locotenentul general Roman Berdnikov.

Primele dosare pentru crime de război rusești ar urma să ajungă la CPI

Curtea Penală Internaţională (CPI) vrea să deschidă două cazuri de crime de război privind invazia Ucrainei de către Rusia şi urmează să emită mandate de arestare pe numele mai multor persoane, potrivit unor foşti şi actuali oficiali la curent cu această decizie, care nu au fost autorizaţi să vorbească în mod public, dezvăluie The New York Times. Aceste cazuri reprezintă primele acuzaţii internaţionale de la lansarea războiului rus în Ucraina şi intervin după câteva luni de muncă a unor echipe de anchetatori speciali. Procurorii acuză Rusia de răpirea unor copii şi adolescenţi ucraineni şi de trimiterea lor în tabere de reeducare ruseşti, iar Kremlinul de ţintirea deliberată a unor infrastructuri ucrainene, transmite.

Rusia nu recunoaşte jurisdicţia Curţii Penale Internaţionale de la Haga

Kremlinul a anunţat marţi că Rusia nu recunoaşte jurisdicţia Curţii Penale Internaţionale de la Haga (CPI), a informat agenţia de presă TASS, care îl citează pe purtătorul de cuvânt al administraţiei prezidenţiale a Federaţiei Ruse, Dmitri Peskov, transmite Reuters. ''Noi nu recunoaştem acest tribunal, nu recunoaştem jurisdicţia sa'', a afirmat Peskov, citat de TASS.

Procurorul-şef al CPI urmează să îi solicite unui judecător să aprobe emiterea mandatelor de arestare împotriva mai multor cetăţeni ruşi bănuiţi că au răpit copii din Ucraina şi i-au dus în Rusia şi că au ţintit infrastructura civilă din Ucraina, conform unei surse apropiate acestui dosar.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰