85.000 de mii de femei vor fi supuse primul studiu de amploare pentru depistarea cancerului la sân
Un studiu de amploare pentru identificarea riscului de dezvoltare a cancerului la sân va începe la 1 decembrie, pe un eşantion de 85.000 de femei din Europa.
- Un tablou furat dintr-o galerie din Oxford a fost găsit în România. DETALII la Observator 17:00, la Antena 1
- Israelul a lansat un atac asupra Iranului, susţine un oficial american. Trei explozii au fost auzite în apropierea aeroportului Isfahan. Apărarea anti-aeriană, activată
Un studiu de amploare pentru identificarea riscului de dezvoltare a cancerului la sân va începe la 1 decembrie, pe un eşantion de 85.000 de femei din Europa. Fiecare pacientă va fi supusă unor teste personalizate.
20.000 de femei din Franţa, 30.000 din Italia, 15.000 din Israel, 10.000 din Belgia şi 10.000 din Marea Britanie vor beneficia de "MyPeBS" (My Personalising Breast Screening).
"Este cel mai mare studiu din lume ce vizează acest subiect. Individualizarea este o tendinţă majoră, există un alt studiu asemănător în Statele Unite", a explicat Suzette Delaloge, coordonatoarea proiectului MyPeBS şi medic oncolog la Institutul Gustave Roussy din Franţa.
Cancerul la sân este cea mai des întâlnită formă de cancer la femei, în întreaga lume. 360.000 de noi cazuri sunt diagnosticate anual, iar 92.000 de femei mor în fiecare an doar în Europa din această cauză.
"Există un număr enorm de persoane care fac astfel de teste pentru nimic, sensibilitatea aparatelor nu este perfectă, există chiar destul de multe cancere de interval (între două mamografii), există şi cazuri de fals-pozitiv - femei care devin suspecte de cancer, dar care se dovedesc a fi cazuri benigne, însă ele sunt obligate să facă o biopsie -, există şi problema supradiagnosticului, adică între 10% şi 20% de cancere care nu ar fi evoluat dacă nu le-am fi depistat. Toate aceste lucruri alcătuiesc un fascicul de critici, care militează în favoarea unei ameliorări a procedurilor de depistare", a explicat medicul Suzette Delaloge.
Femeile supuse testelor vor fi alese prin extragere la sorţi şi vor avea vârste cuprinse între 40 şi 70 de ani. Studiul va fi împărţit pe două cateogorii de teste: un grup de femei vor beneficia de proceduri de depistare, iar celelalte vor urma o procedură de monitorizare în funcţie de trei niveluri de risc: foarte scăzut (risc mai mic de 1% de a dezvolta un cancer mamar în următorii cinci ani), mediu (3%) şi ridicat (peste 6%).
Riscul de dezvolatre a cancerului mamar este influenţar de mai mulţi factori: vârstă, istoricul medical al familiei, densitate mamară şi rezultatul unui test de salivă.
"Folosim un senzor de genotipare, căutăm 300 de variaţii ale ADN-ului, despre care oamenii de ştiinţă au arătat în mod formal în ultimii ani că sunt asociate cu riscul de a dezvolta un cancer mamar", a explicat aceeaşi specialistă franceză în oncologie.
Dacă se va dovedi un succes, studiul ar putea duce la eficientizarea depisătii, evitând situaţii în care femei perfect sănătoase sunt supuse la teste care, de altfel, nu sunt lispite de pericole.
Ți-a plăcut acest articol?
LikePuteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰