Video Topul celor 9 ţări care deţin arme nucleare. Colonelul (r) Ion Petrescu dezvăluie ce ar urma dacă Rusia lansează o bombă atomică

Suspendarea participării Moscovei din ultimul tratat de control al armamentului nuclear ar putea arunca lumea într-o nouă cursă a înarmării. New Start limita numărul de arme nucleare cu rază de acțiune intercontinentală pe care le pot deține SUA și Rusia. Cele două puteri, care au peste 90 la sută din arsenalul nuclear de pe planetă, nu vor mai putea să-şi inspecteze reciproc instalaţiile strategice.

Topul ţărilor care deţin arme nucleare

Rusia are cel mai mare arsenal. Vorbim de 6.257 de focoase nucleare. Experții estimează că în jur de 1.500 sunt în prezent amplasate pe baze de rachete, bombardiere sau submarine. Armata rusă are 310 rachete balistice, 68 de bombardiere strategice şi 11 submarine. Statele Unite au aproximativ 5.550 de focoase nucleare, 400 de rachete balistice, 66 de bombardiere şi 12 submarine. Urmează în top China, care are oficial 350 de focoase nucleare, 90 de rachete balistice si deţine supramaţia în ce priveşte bombardierele strategice - 230. 

Pe locul patru este Franţa, cu 290 de focoase nucleare. Francezii nu au însă nicio rachetă balistică, ci doar 40 de bombardiere şi 4 submarine. Tot 4 submarine nucleare are şi Marea Britanie. Iar arsenalul e completat de 225 de focoase active.

Mai deţin arme nucleare şi India, Pakistan și Coreea de Nord. Despre Israel nu există date oficiale, dar se estimează că ar avea între 75 și 400 de focoase nucleare. 

Dintre țările membre NATO, doar SUA staţionează din arsenalul său nuclear în Europa, în baze din: Belgia, Germania, Italia, Olanda şi Turcia. 

Tratatul nuclear New Start, în impas

Tratatul New Start este de multă vreme în impas, astfel că anunţul lui Putin este considerat mai mult simbolic. Inspecţiile nu au mai avut loc din cauza pandemiei de COVID şi, ulterior, Moscova nu le-a mai permis. 

"Este o modalitate a preşedintelui Federaţiei Ruse de a atenţiona Casa Albă că îşi doreşte rezolvarea unei asemenea probleme ca parte a unui pachet de dialog bilateral cu SUA. Generalii de la Moscova ştiu foarte bine că în momentul în care s-ar lua o decizie de trimitere a primei rachete nucleare, răspunsul va fi proporţional, imediat şi cel puţin două state nucleare, respectiv SUA şi Marea Britanie, au anunţat încă de anul trecut că orice recurs la arma nucleară nu va rămâne impunitiv", spune col. (r) Ion Petrescu, analist militar.

Reacţii după anunţul Rusiei

Şeful NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat că Moscova strică echilibrul. "Mai multe arme nucleare şi mai puţin control fac lumea mai periculoasă. Şi de aceea fac apel la Rusia astăzi să-şi reconsidere decizia", a declarat Jens Stoltenberg, Secretarul General al NATO.

În discursul său despre starea naţiunii, Vladimir Putin a vorbit pe larg despre dotarea armatei cu noi capacităţi nucleare. "Ministerul rus al Apărării trebuie să asigure pregătirea de testare a armelor nucleare ruse. Bineînţeles, nu vom fi primii care vor face asta", a afirmat Vladimir Putin, preşedintele Rusiei.

Doar că dincolo de cuvinte, faptele vorbesc. Luni, în timp ce Biden era la Kiev, Rusia ar fi efectuat un test al unei rachete balistice intercontinentale Sarmat, care pare să fi eşuat, potrivit CNN. 

În acest context tensionat, preşedintele american a ţinut să transmită un mesaj direct cetăţenilor ruşi. "Mă adresez din nou poporului rus. Ocidentul nu complotează să atace Rusia, cum a spus Putin astăzi, şi milioanele de cetăţeni ruşi care vor doar să trăiască în pace cu vecinii lor nu sunt duşmanii noştri", a subliniat Joe Biden, preşedintele Statelor Unite. 

Şi China, a treia putere nucleară a lumii, face mişcări strategice. La Moscova, a ajuns un diplomat de top al Beijingului pentru discuţii cu ministrul rus de Externe Serghei Lavrov şi cu preşedintele rus. Vizita lui Wang la Moscova ar putea preceda o întrevedere între Putin şi liderul chinez Xi Jinping. Totul, în contextul unui plan de pace propus de China. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰