Președintele Finlandei, înainte de sosirea la București: "Europa trebuie să discute direct cu Rusia"

Președintele Finlandei, Alexander Stubb, care urmează să sosească în România pentru Summitul București 9 (B9), programat miercuri la Palatul Cotroceni, a declarat, într-un interviu acordat de la Helsinki pentru Corriere della Sera, că Europa trebuie să discute direct cu Rusia și să își asume mai multă responsabilitate militară și strategică, însă fără a rupe relația cu SUA. Totodată, el susține că americanii nu se vor retrage complet din Europa, deoarece bazele europene sunt esențiale pentru ca SUA să își proiecteze puterea globală.

"Există trei scenarii posibile: războiul continuă; se ajunge la un armistițiu și apoi la un acord de pace; una dintre cele două părți se prăbușește, probabil Rusia. Cred că ipoteza unei păci nu este pe masă cel puțin în acest an. Dacă politica americană față de Rusia și Ucraina nu este în interesul Europei, așa cum mi se pare că este cazul, atunci trebuie să ne implicăm direct. Da, este timpul să începem să vorbim cu Rusia. Când se va întâmpla asta nu știu. Am discutat cu liderii europeni despre cine va stabili contactul, dar încă nu știm. Cel mai important este ca totul să fie coordonat între noi, mai ales între E5 (Germania, Franța, Italia, Marea Britanie și Polonia), împreună cu țările nordice și baltice, aflate la frontieră. Dacă va fi vorba despre un emisar special sau despre un grup de lideri, vom vedea", a declarat el.

Întrebat despre scenariul unei retrageri complete a trupelor americane din Europa, Stubb a transmis că nu crede în această variantă. "Nu sunt deosebit de îngrijorat de o eventuală retragere a 5.000 dintre cei 37.000 de soldați americani staționați în Germania. Statele Unite nu se vor retrage din Europa și știți de ce? Pentru că, dacă vor să își proiecteze puterea în regiuni precum Orientul Mijlociu, Asia sau Africa, au nevoie de baze solide aici. Trupele americane nu sunt în Europa ca să ne protejeze pe noi, ci pentru a permite Americii să rămână o putere globală. Dar nu există nicio îndoială că Europa trebuie să își asume mai multe responsabilități", a explicat el.

Liderul finlandez a mai transmis că NATO trebuie să devină mai europeană și mai puternică și a salutat ideea extinderii umbrelei nucleare franceze asupra Europei, dar consideră că și protecția nucleară americană rămâne esențială. Întrebat dacă NATO mai reprezintă un factor de descurajare credibil în fața Rusiei, Stubb a transmis că politica externă, securitatea și apărarea merg împreună și a invocat articolul 47.2 din Tratatul UE, care prevede apărarea colectivă în Uniune.

"Este mai puternic decât articolul 5, dar are mai puțină substanță în spate. Dar repet: nu trebuie să ne așteptăm ca SUA să se retragă și nici să le împingem în această direcție, pentru că nu este în interesul nimănui. Ar trebui să ajungem la o împărțire 50/50 a poverii. Forţa de descurajare a NATO se bazează pe forțe convenționale, rachete și umbrela nucleară. Nu văd americanii retrăgând această umbrelă, pentru că armele nucleare rusești sunt îndreptate spre New York și Washington (...) Oferta Franței de a extinde umbrela sa nucleară asupra Europei este binevenită și trebuie analizată. Dar mă bucur și că SUA își modernizează arsenalul nuclear. Facem asta pentru a preveni folosirea lui", a mai declarat Stubb.

Întrebat dacă liderii europeni au procedat bine refuzând să ajute SUA în Iran, Stubb a sugerat că europenii au fost rezervați față de sprijinirea războiului împotriva Iranului deoarece administrația Trump nu s-a consultat cu aliații înainte de atac. "Reacția europeană vine din faptul că Trump nu ne-a consultat înainte de atac. Acum trebuie să lucrăm pentru reducerea tensiunilor. Ne-am întâlnit cu cincizeci de țări pentru a contura ce se poate face după încetarea ostilităților. Sperăm ca americanii și iranienii să găsească o soluție și un armistițiu durabil. În acel moment, orice inițiativă pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz trebuie să implice și Europa", a declarat acesta.

Stubb a criticat politica administrației Trump, pe care o descrie drept unilaterală și bazată pe interese financiare, însă insistă că Europa și America pot continua să colaboreze în domenii precum apărarea și tehnologia. Totodată, admite că relația transatlantică este dificilă, dar vorbește despre necesitatea menținerii cooperării și a amintit că are o relație bună cu Donald Trump, chiar dacă au diferențe ideologice.

"Relația noastră a început pe un teren de golf. De atunci am rămas în contact. Dar ideea că aș avea influență asupra lui este greșită. Încerc să lucrez cu Trump pe Ucraina, NATO și relațiile bilaterale. Dacă pot să îl conving pe Ucraina de un lucru din zece, sunt fericit. Dacă NATO rămâne stabilă, sunt fericit. Dacă noi cumpărăm 64 de avioane F-35 și el cumpără de la noi 11 nave spărgătoare de gheață, sunt fericit. Avem personalități diferite, desigur. Dar rolul meu, ca președinte al Finlandei, este să încerc să colaborez cu președintele Statelor Unite, indiferent dacă sunt sau nu de acord cu el. Uneori îi spun clar că nu îmi place ceea ce face. Reacționează și el foarte ferm", a dezvăluit liderul finlandez. 

"Mă preocupă faptul că America este o țară foarte polarizată. Limbajul și retorica folosite sunt incendiare. Și asta o spune cineva foarte proamerican. Am studiat în Statele Unite, am studiat Constituția americană, am citit aproape toate "Federalist Papers" și sunt un susținător convins al separației puterilor și al mecanismelor de control reciproc. Desigur că mă îngrijorează când văd presiuni politice asupra Rezervei Federale sau asupra Curții Supreme. Dar democrația americană funcționează, judecătorii și instanțele își fac treaba. Fundamentele unei democrații sunt libertatea și statul de drept. Când una dintre acestea este pusă sub semnul întrebării, apare o problemă", a mai transmis el în încheiere.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰

Înapoi la Homepage