Trump vrea să închirieze Donbasul Rusiei. Trump, către Putin: Lasă-mă să-ți rezolv nenorocitul ăsta de război

Ucraina ar putea fi forțată să închirieze o parte din teritoriul său Rusiei, potrivit unui plan al administrației Trump pentru a pune capăt războiului. Conform acestui acord, Kievul ar ceda controlul regiunii Donbas, dar ar păstra dreptul de proprietate. Rusia ar plăti o sumă nedivulgată drept chirie pentru controlul de facto al regiunii, relatează The Telegraph, citând surse.

Bani pentru pământ. Trump vrea să cedeze Donbasul Rusiei în schimbul plăţii unei chirii

Planul în 28 de puncte a fost negociat în cadrul unor discuții secrete între SUA și Rusia și a stârnit temeri că Ucraina este exclusă de la deciziile privind viitorul său. Pe lângă cedarea teritoriului, acordul presupune ca Ucraina să își reducă armata la jumătate, totodată Kievul nu ar mai avea voie să dețină arme cu rază lungă de acțiune. De asemenea, ar fi interzisă desfășurarea de trupe străine în Ucraina, iar ajutorul militar american ar urma să fie oprit. Inclusiv aterizarea aeronavelor diplomatice străine ar urma să fie interzisă. Limba rusă ar urma să devină limbă oficială de stat, iar Biserica Ortodoxă Rusă ar primi statut oficial în regiunile ocupate. Ucraina este lăsată să poarte negocieri pentru garanții de securitate din partea SUA și a guvernelor europene pentru a susține un eventual armistițiu.

Trump, către Putin: "Lasă-mă să-ți rezolv nenorocitul ăsta de război"

Oficialii ucraineni au respins planul, iar Kremlinul a negat că ar fi implicat în redacatarea lui. Donald Trump nu a comentat direct acordul, dar a declarat miercuri că i-a spus recent lui Vladimir Putin: "Lasă-mă să-ți rezolv nenorocitul ăsta de război". Casa Albă i-ar fi transmis lui Volodimir Zelenski că trebuie să accepte aceste condiții, simțind că președintele ucrainean este slăbit de scandalul de corupție din țară, potrivit unor surse de la Washington.

Zelenski a exclus în repetate rânduri cedarea întregului Donbas în schimbul păcii. Aceasta este o condiție veche a lui Putin, încă de la întâlnirea cu Trump, în Alaska, în august. După presiunile venite din partea Kievului și a altor capitale occidentale, președintele american a respins ideea, susținând că orice armistițiu trebuie negociat pe baza liniei actuale a frontului.

Acordul propus prevede ca Rusia să plătească o "taxă pe pământ" care să compenseze pierderile economice ale Ucrainei în Donbas, o regiune bogată în resurse minerale. Constituția Ucrainei impune un referendum pentru orice cedare de teritorii, iar un vot în acest sens cel mai probabil nu ar trece, dar varianta închirierii poate ocoli acest obstacol.

Keith Kellogg nu va mai fi trimisul special al lui Trump în Ucraina

După apariția informațiilor despre acord, generalul locotenent Keith Kellogg, trimisul special al lui Trump în Ucraina, și-a dat demisia. Se pare că ar fi considerat că oficialii americani sunt manipulați de Rusia, scrie The Telegraph.

Christopher Miller, jurnalist la Financial Times, a explicat ulterior că interpretarea nu este corectă. Keith Kellogg este un emisar special, care trebuie să treacă printr-un proces de confirmare în ianuarie, la fel ca toți trimișii speciali. Potrivit acestuia Kellogg a luat  decizia de a nu mai continua în această poziţie, cu mult înainte de evenimentele actuale. 

Discuțiile pentru planul de pace s-au purtat luna trecută la Miami între Steve Witkoff, reprezentantul lui Trump, și Kirill Dmitriev, trimisul Kremlinului. Dmitriev a declarat pentru Axios că este optimist deoarece "poziția Rusiei este în sfârșit ascultată". 

El a declarat că SUA vor explica "beneficiile" acordului Ucrainei și aliaților săi europeni, adăugând că negocierile au loc într-un moment în care Moscova înregistrează progrese pe front. "Au loc succese suplimentare certe ale Rusiei pe câmpul de luptă", a spus el, sugerând că influența Moscovei este în creștere. Planul a fost prezentat Kievului săptămâna aceasta, iar Rustem Umerov, șeful Consiliului Național de Securitate al Ucrainei, a fost trimis la Miami pentru discuții.

Discuțiile de la Miami au avut loc la câteva zile după ce summitul dintre Donald Trump și Vladimir Putin, programat în Ungaria, a fost anulat, iar SUA păreau să adopte o linie mai dură față de Rusia, cu noi sancțiuni impuse asupra petrolului. Europenii nu au fost în mare parte informați despre detaliile acordului, au declarat surse europene pentru The Telegraph. Witkoff este frecvent criticat în privat de oficialii europeni, care consideră că este prea ușor influențat de Moscova.

Zelenski, nemulţumit de plan

Witkoff trebuia să discute cu Zelenski în Turcia miercuri, dar întâlnirea a fost amânată. Un motiv aparent este acela că președintele ucrainean a fost nemulțumit de propunerea prezentată oficialilor săi, scrie The Telegraph.  Un oficial american a declarat pentru Axios că întâlnirea a fost amânată deoarece Zelenski intenționa să propună un plan alternativ, redactat împreună cu parteneri europeni, plan pe care americanii îl consideră inacceptabil pentru Rusia și care ar fi contrazis discuțiile anterioare cu Rustem Umerov. Qatar și Turcia sunt implicate în elaborarea noului plan de pace și sprijină eforturile de mediere ale SUA.

Miercuri, Dan Driscoll, secretarul armatei americane, și o delegație de rang înalt de la Pentagon au sosit la Kiev "într-o misiune de documentare pentru a se întâlni cu oficiali ucraineni și a discuta despre eforturile de a pune capăt războiului", a transmis colonelul Dave Butler, purtător de cuvânt al Armatei. Ministrul ucrainean al apărării, Denîs Smîhal, a spus că discuțiile de la Kiev s-au axat pe schimbul de tehnologii privind dronele și pe sprijinul privind apărarea aeriană.

Marți noapte, atacurile cu drone și rachete rusești au ucis cel puțin 27 de persoane în Ternopil. Rusia a lansat aproximativ 470 de drone și 48 de rachete, inclusiv în Harkov, Liov și Ternopil. "Fiecare atac murdar dovedește că presiunea asupra Rusiei este încă insuficientă. Sancțiunile eficiente și sprijinul pentru Ucraina pot schimba acest lucru", a reacționat președintele ucrainean. Ca reacție la atacuri, Polonia și România au ridicat de la sol avioane de luptă miercuri dimineață.

Pe linia frontului continuă lupte intense în orașul Pokrovsk din regiunea Donețk, un punct logistic important pentru Ucraina și unul dintre cele mai disputate teritorii din ultimul an de conflict. Orașul Pokrovsk, unde au intrat până la 500 de soldați ruși, este așteptat să cadă în mâinile Rusiei, ceea ce ar reprezenta cea mai importantă victorie militară a Moscovei de la capturarea orașului Bahmut în 2023.

Tot miercuri, ministrul britanic al apărării, John Healey, a declarat că o navă spion rusă a încercat să-i "orbească" pe piloții militari britanici cu lasere. Potrivit acestuia, de pe nava Yantar au fost lansate fascicule de lumină asupra piloților care operau un avion RAF P-8 Poseidon, trimis pentru a monitoriza vasul. Yantar, despre care se crede că face parte din "flota fantomă" a Kremlinului, a fost urmărită de fregata HMS Somerset a Marinei Regale Britanice în largul coastelor Scoției. Ministerul Apărării a anunțat că nava a fost monitorizată între 5 și 11 noiembrie.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰