Video Ucraina a intensificat contraofensiva în sud: mii de soldaţi şi 80 de tancuri atacă în Zaporojie. Rusia susţine că a respins atacul

Ucraina a lansat principalul atac din cadrul contraofensivei, scrie New York Times, citând oficialităţi de la Pentagon rămase anonime. Mii de soldaţi antrenaţi în Occident, înzestraţi cu cel mai nou armament, încearcă să spargă frontul rusesc într-un sector considerat mai vulnerabil. Bloggerii ruşi care relatează de pe front descriu un atac efectuat de peste 80 de tancuri şi blindate ucrainene. La Moscova, Ministerul Apărării susţine, cum era de aşteptat, că atacul a fost respins, deşi recunoaşte că s-au dat lupte grele. Iar conducerea de la Kiev nu comentează, deocamdată, relatările din New York Times, dar preşedintele Zelenski îşi reafirmă încrederea în victorie.

Zelenski: "Rusia va pierde acest război şi nicio rachetă nu va împiedica acest lucru"

"Rusia va pierde acest război şi nicio rachetă nu va împiedica acest lucru", a declarat Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei. Poate pentru a reduce presiunea asupra trupelor sale de la sol, Rusia a lansat ieri două valuri de bombardamente asupra Ucrainei. Apărarea antiaeriană a doborât în total 36 de rachete inamice. Atât apărarea cât şi forţa de atac a Ucrainei ar fi întărite considerabil de avioanele F-16, cerute insistent de Kiev. Casa Albă a confirmat, deocamdată, că piloţii ucraineni vor fi instruiţi în România şi Danemarca, fără să precizeze când şi dacă vor fi livrate, efectiv, aeronavele.

Oficialităţile de la Londra şi Washington sunt îngrijorate şi de manevrele flotei ruse din Marea Neagră, care par să anticipeze o blocadă a porturilor ucrainene. Aceasta după ce Rusia s-a retras din Inițiativa pentru cereale la Marea Neagră şi a bombardat intens porturile Odesa şi Nikolaev, dar şi Reni şi Ismail de pe Dunăre. "Din informaţiile pe care le avem, armata rusă ar putea extinde atacurile împotriva transportului grânelor ucrainene, lovind şi nave civile în Marea Neagră", a declarat Barbara Woodward, ambasadorul Marii Britanii la ONU. "Există o doză de pericol, există o doză de risc. Navele, dacă vor fi lovite, vor fi lovite cu predilecţie în apele teritoriale sau în zonele economice exclusive adiacente Ucrainei, dar mai puţin probabil în spaţiul NATO. Dacă se întâmplă un asemenea lucru, sigur că este un incident foarte serios, va trezi reacţii în plan diplomatic foarte serioase însă un incident nu va însemna nicidecum izbucnirea celui de-al III-lea Război Mondial între Federaţia Rusă şi NATO", a declarat Virgil Bălăceanu, general în rezervă.

Atacul asupra porturilor de pe Dunăre a avut loc la 200 de metri de apele teritoriale ale ţării noastre iar în urma sa a fost avariată şi o navă românească. Imediat, a fost convocat de urgenţă consiliul NATO-Ucraina. Această primă reuniune după cea de la summitul din Vilnius a fost prezidată de Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO. "Ceea ce vrea Rusia sa faca este sa impuna o blocada navala impotriva ucrainei pentru a agrava situatia economica, ne luam toate masurile suplimentare de vigilenta, ne luam masuri de a intari zonele respective", a declarat Mircea Geoană, secretar general adjunct NATO.

Oficialii NATO şi UE cred că găsirea unei alternative pentru exportul cerealelor din Ucraina ar ridica presiunea de la Marea Neagră. Comisia Europeană propune folosirea unor "culoare ale solidarităţii": trasee rutiere şi feroviare prin statele UE învecinate cu Ucraina, adică şi România. Deja, CFR Marfă a anuţat deja că a oferit Ucrainei 1.500 de boghiuri, adică platforme pe care sunt încărcate containerele cu grâne şi a suplimentat cu 300 numărul de vagoane care transportă doar cereale ucrainene prin ţara noastră. Zeci de tiruri pline cu cereale, blochează banda de urgenţă pe autostrada A2, în apropierea portului Constanţa.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰