Ursula von der Leyen intenţionează să propună înfiinţarea unui Consiliu European de Securitate
Ursula von der Leyen va propune o schimbare radicală a arhitecturii de securitate a Europei şi a alianţei occidentale NATO atunci când va lua cuvântul, miercuri, în Parlamentul European pentru a vorbi despre Starea Uniunii. Liderii din UE, dar şi cei din Ucraina, Marea Britanie, Norvegia, Canada şi alte ţări, ar trebui să se reunească într-un nou format pentru a coordona răspunsurile la ameninţările de securitate tot mai mari, va afirma ea, potrivit unui proiect al discursului său anual despre Starea Uniunii Europene (SOTEU), consultat în avans de Euractiv.
"Acest lucru este şi mai urgent acum, având în vedere natura şi amploarea riscurilor. De aceea, vom prezenta ideile noastre pentru a transforma Consiliul European de Securitate într-o realitate", se arată în proiectul discursului.
UE ar trebui, de asemenea, să creeze un nou "Protocol de securitate" - după modelul articolului 4 din Tratatul NATO - pe care un stat membru al UE l-ar putea activa pentru a convoca toate celelalte state membre. Articolul respectiv din statutul NATO permite membrilor alianţei să solicite consultări atunci când consideră că securitatea sau integritatea lor teritorială este ameninţată.
"Ne consolidăm colaborarea cu NATO. Însă doctrina noastră, instituţiile noastre şi procesul nostru decizional nu au ţinut pasul cu noua realitate", va afirma preşedinta Comisiei Europene, potrivit proiectului de discurs.
Ideea creării unui Consiliu European de Securitate, care a fost propusă anterior ca o iniţiativă franco-germană, a căpătat un nou avânt în urma invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, comisarul pentru apărare, Andrius Kubilius, solicitând în repetate rânduri înfiinţarea acestuia.
Acest Consiliu ar putea apărea ca un potenţial rival al NATO şi nu este clar dacă Mark Rutte, secretarul general al NATO, sau Donald Trump, preşedintele SUA, ar saluta un astfel de format. Planul lui von der Leyen reprezintă o schimbare majoră faţă de discursul său anterior din 2025, notează Euractiv.
Consolidarea "Alianţei pentru viitor" cu Canada
În prezenţa lui Mark Carney, prim-ministrul canadian, Ursula von der Leyen va prezenta Canada ca un partener-cheie pentru Europa, propunând o "Alianţă pentru viitor" pentru a aprofunda cooperarea dintre cele două părţi.
Noua relaţie este prezentată ca fiind orice altceva în afară de o aderare deplină la UE, pe care Comisia o consideră imposibilă din punct de vedere juridic din cauza poziţiei geografice a ţării nord-americane.
"Vrem să ducem relaţia cu Canada la cel mai înalt nivel posibil", va afirma preşedinta CE, conform proiectului.
De asemenea, ea se va concentra pe consolidarea legăturilor cu ţări „cu viziuni similare”, precum Canada şi Marea Britanie, în ceea ce priveşte securitatea şi siguranţa în domeniul inteligenţei artificiale.
Discursul preşedintei Comisiei se va concentra pe trei puncte-cheie: clima, inteligenţa artificială şi competitivitatea industrială.
De asemenea, se aşteaptă ca aceasta să invite giganţi din domeniul tehnologiei la o discuţie privind ritmul de dezvoltare a IA.
Discursul său va anunţa, totodată, în mod oficial că UE va prezenta joi „Kids Act” care va limita accesul la serviciile online pentru copiii cu vârsta sub 15 ani.
"Sunt conştientă că mulţi percep puterea marilor companii din domeniul tehnologiei ca fiind copleşitoare", ar urma să declare von der Leyen, adăugând că "Europa are puterea de a acţiona. Noi suntem cei care decidem regulile noastre, nu marile companii din domeniul tehnologiei", va puncta ea.
De asemenea, se aşteaptă ca ea să anunţe un plan la nivelul UE privind valurile de căldură, destinat detectării timpurii şi planificării în domeniul sănătăţii.
Preşedinta Comisiei va prezenta, de asemenea, o nouă iniţiativă privind migraţia, ca urmare a crizei din Ceuta, Spania. Von der Leyen va propune un „Cadru european de răspuns la situaţii de urgenţă” pentru a ghida reacţia UE la ceea ce ea va defini drept mişcări în masă „orchestrate şi utilizate ca armă”.
"Acesta va fi declanşat numai în baza unui set de criterii strict definite. Iar în acele cazuri, va permite o flexibilitate limitată în timp şi strict definită a procedurilor standard", se menţionează în proiect.
