Zelenski ar prefera să continue lupta decât să accepte un acord umilitor. Singurul lucru la care nu renunţă
Președintele Volodimir Zelenski ar prefera ca războiul să continue decât să accepte un acord de pace umilitor pentru Ucraina, iar anturajul său se teme că, dacă nu obține soluționarea conflictului în această primăvară, Kievul va pierde o fereastră de oportunitate, iar luptele vor continua alţi ani. Informațiile apar într-un amplu interviu acordat de Zelenski revistei americane The Atlantic.
Dacă Donald Trump vrea să-și consolideze moștenirea ca făuritor de pace și să crească șansele Partidului Republican la alegerile pentru Congres din toamnă, ar trebui să profite de acest moment pentru a pune capăt războiului din Ucraina. Este apelul lui Zelenski către Trump, cel mai puternic aliat al său, pentru a nu rata șansa de a face pace în Ucraina, relatează The Atlantic.
Zelenski preferă să continue lupta decât să accepte un acord de pace umilitor
"Cred că nu există o victorie mai mare pentru Trump decât să oprească războiul dintre Rusia și Ucraina. Pentru moștenirea pe care o lasă, este pe primul loc. Cea mai avantajoasă situație pentru Trump este să facă acest lucru înainte de alegerile pentru Congres", a spus Zelenski într-un interviu acordat cunoscutului jurnalist american Simon Shuster.
Cu toate astea, Zelenski a declarat că preferă să nu existe niciun acord și, prin urmare, ca luptele să continue, decât să-și oblige poporul să accepte o pace dezavantajoasă. Din acest motiv, unii membri ai cercului său apropiat sunt îngrijorați că, dacă nu se negociază un sfârșit al războiului în această primăvară, Ucraina riscă să piardă fereastra de oportunitate pentru a soluționa conflictul, iar țara va continua să sufere alți ani de război.
Zelenski: Ucraina nu pierde pe front
Chiar și după patru ani de război intens, Zelenski spune că este pregătit să continue lupta dacă asta este necesar pentru a obține o pace demnă și durabilă. El a insistat că "Ucraina nu pierde" pe câmpul de luptă. Forțele ucrainene au încetinit înaintarea rusă în multe sectoare ale frontului, iar în altele au oprit-o complet, folosind drone pentru a acoperi golurile din infanterie, scrie sursa citată.
Rusia încearcă de doi ani să cucerească orașul minier Pokrovsk, cu o populație de 60.000 de locuitori înainte de război, și tot nu a reușit să-l controleze în totalitate. Potrivit estimărilor ucrainene, fiecare kilometru pătrat ocupat de Rusia costă armata rusă peste 100 de soldați, morți sau grav răniți, iar pierderile medii lunare ajung la până la 35.000 de militari.
Noul ministru al Apărării, Mihailo Fedorov, a anunțat în ianuarie un plan de a crește pierderile ruse la 50.000 de soldați lunar, pentru a depăși numărul de soldați noi pe care Moscova îi poate mobiliza. În această primăvară, numărul total al victimelor războiului este estimat să ajungă la 2 milioane de morți, răniți și dispăruți de ambele părți, mai mult decât în orice conflict european de la al Doilea Război Mondial, potrivit unui studiu publicat luna trecută de Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale.
General din NATO: Dacă cineva așteaptă ca Rusia să renunțe și să plece acasă, va avea mult de așteptat
Cu o populație de peste trei ori mai mare decât a Ucrainei și un PIB de aproximativ zece ori mai mare, Rusia poate absorbi aceste pierderi uriașe mult mai ușor decât ucrainenii. Aliații Ucrainei sunt conștienți că logica unui război de uzură nu este în favoarea Ucrainei.
"Dacă cineva așteaptă ca Rusia să renunțe și să plece acasă, va avea mult de așteptat. Acest lucru nu se va întâmpla", a declarat un general dintr-o țară NATO care coordonează fluxul de ajutor militar către Kiev. Cu toate acestea, Zelenski a spus ferm că nu va accepta un acord umilitor pentru ucraineni: "Ne grăbim să punem capăt războiului. Dar asta nu înseamnă că ne grăbim să încheiem un acord în orice condiții", a spus el.
Trump a adoptat o abordare diferită. În campanie, a promis că va face pace într-o zi de la preluarea mandatului, iar după un an de încercări diplomatice fără succes, eșecul îl irită pe liderul SUA. Zelenski simte acest lucru, la fel și adversarii săi. În SUA este an electoral, cu alegeri pentru Congres în noiembrie, iar rușii sunt conștienți că atenția Casei Albe va fi curând deviată. Până atunci, există o oportunitate.
Trump s-ar putea retrage din negocieri în următoarele săptămâni
La sfârșitul săptămânii trecute, după o nouă zi lungă de discuții la Abu Dhabi, emisarii Ucrainei l-au anunțat pe Zelenski prin telefon că Putin nu renunță la pretențiile sale teritoriale, iar mediatorii americani își pierd răbdarea. Ucrainenii simt că timpul se scurge. În săptămânile următoare, pe măsură ce campania electorală îi va acapara tot mai mult atenția lui Trump, acesta s-ar putea retrage din negocieri, considerându-le o povară politică prea mare.
Trump ar putea da vina pe intransigența uneia sau ambelor părți aflate în război. De aproape un an, ucrainenii au încercat să-i demonstreze că sunt dispuși la compromis. "Tactica noastră a fost ca americanii să nu creadă că vrem să continuăm războiul. De aceea am început să le susținem propunerile în orice format care accelerează lucrurile", a spus Zelenski.
Ucrainenii au renunțat aproape complet la cerința ca Vladimir Putin și generalii săi să fie trași la răspundere pentru crime de război. Zelenski a acceptat să se întâlnească cu Putin aproape oriunde, cu excepția Moscovei, fără condiții prealabile.
Consilierii lui Zelenski: Ucraina ar putea fi dispusă la concesii teritoriale
Cu toate acestea, doi dintre consilierii lui Zelenski au declarat pentru The Atlantic că Ucraina ar putea fi dispusă să accepte și cea mai dificilă concesie: renunțarea la teritoriile încă necucerite de ruși în regiunea Donețk.
Pentru a legitima în fața poporului un astfel de compromis, a fost luată în calcul organizarea unui referendum în această primăvară. Ucrainenii ar urma să voteze dacă sunt de acord cu un plan de pace care ar include pierderi teritoriale. Referendumul ar urma să fie organizat în același timp cu alegerile prezidențiale, pentru a-i oferi lui Zelenski un nou mandat. Orice scrutin electoral a fost amânat pe termen nelimitat de la începutul războiului.
Zelenski a spus că ar fi de acord cu această strategie, deoarece ar crește participarea la vot și ar face rezultatele mai greu de contestat de către ruși. Dar, a subliniat din nou, că vrea un acord de pace corect. "Nu cred că ar trebui să supunem un acord prost unui referendum", a spus el. Ideea organizării alegerilor în timpul războiului a venit de la ruși, "pentru că vor să scape de mine", a completat el.
Singurul lucru la care Zelenski nu renunţă
Chiar dacă riscă să piardă interesul lui Trump pentru soluționarea conflictului, liderul ucrainean spune că va rămâne ferm asupra principalei sale cerințe: o garanție din partea SUA și a Europei că, odată instaurat un armistițiu, vor apăra Ucraina de orice viitor atac rusesc. În caz contrar, pentru mulți ucraineni, încetarea focului ar fi lipsită de valoare, iar Rusia ar avea timp să se pregătească pentru o nouă invazie.
Totuși, progresele legate de garanțiile de securitate sunt mult mai mici decât a lăsat de înțeles Zelenski în public. Liderul ucrainean declara în ianuarie că un acord privind garanțiile de securitate din partea SUA era "100% gata" pentru a fi semnat. În cele din urmă americanii nu au semnat nimic, iar Zelenski a recunoscut că rămân neclare detalii esențiale.
De pildă, dacă americanii ar fi dispuși să doboare rachete rusești deasupra Ucrainei în cazul în care Moscova ar încălca pacea. "Acest lucru nu a fost încă stabilit. Am ridicat această problemă și vom continua să o ridicăm. Avem nevoie ca toate acestea să fie puse în scris", a spus el. Pentru moment, răspunsurile americane sunt prea vagi pentru a fi acceptate.
Zelenski a rezistat ani la rând presiunilor de a-l demite pe șeful său de cabinet, Andrii Iermak, principalul negociator al Ucrainei. A fost înlăturat din funcție toamna trecută, în ziua în care anchetatorii i-au percheziționat locuința într-un dosar de corupție. Cu o zi înainte de demitere, Iermak vorbea despre un plan de pace în 20 de puncte, în condiții acceptabile pentru Ucraina. Rușii au respins însă mai multe puncte, în special cele legate de garanțiile de securitate oferite Kievului.
Succesorul său, generalul Kirilo Budanov, s-a arătat mai dispus la compromisuri, inclusiv privind teritoriul. Între timp, inclusiv Zelenski a încercat să arate că sprijină inițiativele de pace ale lui Trump, chiar și atunci când păreau dificil de aplicat. Cu toate acestea, nicio problemă teritorială nu poate fi rezolvată fără o întâlnire directă între Zelenski și Putin. Americanii au susținut ideea unui astfel de summit, dar Kremlinul insistă ca întâlnirea să aibă loc la Moscova, știind că Zelenski nu ar accepta.
Înapoi la HomepagePuteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰