Comoară celtică rară, descoperită într-o mlaștină din Elveția. Monede de aur și un secret vechi de milenii
Două monede de aur celtice, printre cele mai vechi descoperite vreodată pe teritoriul Elveției, au fost găsite într-o zonă mlăștinoasă din cantonul Basel-Campagne. Descoperirea, realizată de doi voluntari sub coordonarea arheologilor, oferă indicii prețioase despre ritualuri uitate, schimburi culturale și apariția monedei la nord de Alpi.
Monedele au fost descoperite la Arisdorf, în cantonul Basel-Campagne, de doi voluntari care participau la cercetări coordonate de Archäologie Baselland. Zona este cunoscută de ani buni pentru bogăția descoperirilor arheologice, potrivit publicaţiei Science et vie.
Piesele datează din a doua jumătate a secolului al III-lea î.Hr. și se numără printre cele mai vechi monede de aur celtice descoperite până acum în Elveția. Arheologii spun că ele oferă indicii valoroase despre schimburile culturale, credințele religioase și apariția monedei la nord de Alpi.
Un loc cu semnificație în lumea celtică
Zona în care au fost găsite monedele, cunoscută sub numele de "Bärenfelser Moor", este un relief carstic, cu depresiuni naturale parțial inundate. Astfel de locuri aveau o semnificație aparte pentru celți, fiind considerate spații sacre.
Nu departe de acest sit se află Büechlihau, la Füllinsdorf, identificat de specialiști drept un posibil fost "bois sacré" - o pădure sacră. Arheologii spun că aceste paralele întăresc ipoteza că descoperirea are legătură cu un ritual religios, nu cu o pierdere accidentală.
Cercetările au fost realizate prin metode neinvazive, cu detectoare autorizate, iar monedele au fost analizate și datate de experți ai Inventarului Monedelor Descoperite în Elveția.
Unele dintre cele mai vechi monede celtice din Elveția
Prima monedă descoperită este un statér de aur, cântărind 7,8 grame, aparținând tipului Gamshurst, răspândit în zona Rinului superior, în sud-vestul Germaniei de astăzi. A doua este un sfert de statér, de 1,86 grame, din tipul Montmorot, cunoscut mai ales în estul Franței.
Astfel de monede sunt extrem de rare în Elveția. Până în prezent, au fost identificate doar aproximativ 20 de exemplare similare pe întreg teritoriul țării.
Din punct de vedere vizual, monedele sunt inspirate din modelele grecești. Pe una dintre fețe apare zeul Apollo, iar pe cealaltă, un car tras de doi cai. Modelele provin din monedele emise în timpul lui Filip al II-lea al Macedoniei.
Celții nu au copiat însă fidel aceste imagini. Chipul lui Apollo este simplificat, uneori aproape abstract, iar carul este redat într-o formă stilizată, greu de recunoscut. Specialiștii spun că nu este vorba despre o copie, ci despre o reinterpretare simbolică, adaptată propriei culturi.
Apariția monedei în Europa celtică este strâns legată de contactele cu lumea mediteraneană. Începând cu secolul al IV-lea î.Hr., numeroși celți au luptat ca mercenari în armatele grecești din Macedonia, Tracia sau Asia Mică.
Monedele, folosite mai degrabă ca simbol decât ca bani
În schimbul serviciilor lor, aceștia erau plătiți în monede de aur. Întorși acasă, au adus nu doar piesele, ci și ideea de monedă - un obiect standardizat, purtător de valoare și simbol al statutului social.
Potrivit specialiștilor, monedele precum cele descoperite la Arisdorf nu erau folosite în comerțul zilnic. Ele aveau mai degrabă un rol simbolic, fiind asociate cu elitele, cu schimburi diplomatice sau cu ritualuri religioase.
Tehnica de realizare arată o bună cunoaștere a procedeelor grecești de batere a monedelor, adaptate însă la tradițiile locale.
Contextul descoperirii - o zonă mlăștinoasă, fără urme de locuire sau morminte - îi determină pe arheologi să creadă că monedele au fost depuse intenționat, ca ofrandă.
În cultura celtică, mlaștinile, izvoarele și râurile erau considerate locuri de legătură cu lumea divină. Surse antice, precum Strabon sau Posidonios, descriu obiceiul de a lăsa ofrande în astfel de spații naturale.
Ce reprezintă descoperirea
Specialiștii cred că monedele ar fi putut reprezenta o cerere de protecție, fertilitate sau vindecare.
Descoperirea din cantonul Basel-Campagne arată că, pentru celți, moneda nu era doar un instrument economic. Aurul avea și o puternică valoare simbolică și religioasă.
Prin vechimea și contextul lor, cele două monede descoperite la Arisdorf oferă o imagine rară asupra unui moment-cheie din istoria Europei, când moneda începea să devină nu doar mijloc de schimb, ci și expresie a puterii și a credinței.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
