Un amator la maraton: Este director de bancă, nu a mai alergat din copilărie, dar a avut un vis. "Am simţit că sunt o persoană extrem de puternică făcând asta, iar reuşita m-a făcut şi mai puternică”
Pentru mulţi dintre noi, participarea la o cursă de maraton reprezintă un lucru imposibil. Numai gândul că trebuie să parcurgi o distanţă de 42 de kilometri poate demoraliza pe oricine, inclusiv un sportiv bine pregătit. Ne gândim că o astfel de cursă poate fi făcută doar de profesionişti, care au în spate ani de pregătiri şi de încercări.
Pentru mulţi dintre noi, participarea la o cursă de maraton reprezintă un lucru imposibil. Numai gândul că trebuie să parcurgi o distanţă de 42 de kilometri poate demoraliza pe oricine, inclusiv un sportiv bine pregătit. Ne gândim că o astfel de cursă poate fi făcută doar de profesionişti, care au în spate ani de pregătiri şi de încercări.
Însă sunt şi oameni pentru care o astfel de cursă reprezintă o motivare în plus, un prilej de a-şi demonstra sieşi că poate fi capabil de lucruri imposibile.
Diana Niţulică are 37 de ani, este directorul unei sucursale din Oradea a Băncii Raiffeisen, sponsorul Maratonului Internaţional Bucureşti, şi participarea la această competiţie a reprezentat pentru ea „o ambiţie personală”.
„Este uşor să-ţi atingi un obiectiv atunci când îţi propui cu adevărat, dacă eşti perseverent, dacă ai sprijinul familiei, ambiţia şi dorinţa de a face lucruri extraodinare în viaţă. Pentru mine, participarea la un maraton reprezintă un lucru extraordinar, un obiectiv poate la fel de important ca acela de a-ţi crea o familie, de a ridica o casă sau de a sădi un copac. Îţi doreşti în viaţă să faci lucruri care să rămână în urma ta. Am simţit că sunt o persoană extrem de puternică făcând asta, iar această participare m-a făcut şi mai puternică ”, a declarat Diana Niţulică, pentru care alergatul reprezintă o pasiune, dar nu o meserie.
A făcut atletism în copilărie, practicându-l până la vârsta de 10 ani, însă, apoi, a renunţat total la alergat. Viaţa a dus-o în alte direcţii, iar sportul nu a fost una dintre ele.
Cu toate acestea, în urmă cu un an, Diana s-a decis să participe la cursa de semimaraton din cadrul ediţiei a 8-a a Maratonului Internaţional Bucureşti, din dorinţa de a răspunde unei provocări. După o pregătire de câteva luni şi o dorinţă imensă de a-şi reprezenta cu succes banca, Diana a reuşit să treacă linia de finiş, după o cursă destul de istovitoare.
„Acea cursă a fost una grea pentru mine. Era prima astfel de experienţă după mulţi ani de lipsă a unei activităţi sportive. Cu toate astea, la scurt timp după cursă, ştiam că în anul următor vreau să particip la maraton”, spune Diana.
Acum, în 2016, Diana a reuşit performanţa de a încheia cea mai grea cursă pentru atleţi, visul oricărui sportiv de performanţă. Cei 42,125 de kilometri nu au părut atât de mulţi şi i-a parcurs cu uşurinţă, bucurându-se de fiecare bornă kilometrică trecută.
Pentru asta, Diana s-a pregătit minuţios timp de aproximativ patru luni, singură, beneficiind doar de sfaturile unui antrenor, de la distanţă.
"Spre surprinderea mea şi a celor din jur, cursa nu a fost atât de dificilă pe cât m-aş fi aşteptat. A fost o muncă în echipă, ne-am încurajat unul pe celălalt, iar spiritul cursei şi-a spus cuvântul”, a povestit Diana, după ce şi-a câştigat medalia binemeritată.
