Video Analist, despre decizia CCR de a opri reforma pensiilor magistraţilor: "Senzaţie puternică de inechitate"

Legea prevede că avizul CSM trebuie să vină într-un termen rezonabil, iar Nicuşor Dan şi Ilie Bolojan subliniază că 4 dintre judecătorii CCR au estimat că cele 10 zile scurse între solicitare şi asumare au fost suficient de rezonabile. Asta pentru că decizia Curţii Constituţionale a fost luată cu 5 la 4. 

Potrivit surselor Observator, dintre cei cinci magistraţi, patru sunt numiţi de PSD, iar unul de Klaus Iohannis. Acum, întreaga procedură trebuie luată de la zero, doar că decizia CCR ar putea avea urmări şi pe scena politică, pentru că - în vară - Ilie Bolojan a vehiculat ideea că, dacă legea e respinsă, îşi dă demisia.

Într-un interviu pentru Observator, Nicuşor Dan a comentat că nicidecum nu se pune problema de aşa ceva. Opoziţia capitalizează, iar liderul AUR, George Simion, i-a cerut deja lui Ilie Bolojan să plece din fruntea Guvernului. Toţi liderii Coaliţiei sunt însă de aceeaşi părere, ceea ce e o raritate în ultima perioadă - Bolojan trebuie să rămână în funcţie.

Rămâne, însă, problema fondurilor uriaşe pe care România le ratează dacă reforma nu e făcută, deşi CSM încercă să acrediteze ideea, cu o afirmaţie gravă şi falsă, conform ministrului Investiţiilor şi Fondurilor Europene, că jalonul pe Justiţie din PNRR e închis. Comisia Europeană a suspendat deja 231 de milioane de euro din PNRR, iar dacă pensiile speciale nu sunt reformate în termen de o lună, banii se duc definitiv.

Noi am analizat întreaga situaţie alături de Costin Ciobanu, analist politic. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de acesta:

- Vorbim de ani, de ani buni, despre reforma pensiilor speciale. Dacă îmi amintesc eu bine, au fost cel puțin patru tentative de reformă a pensiilor speciale până acum. Și pe toate le analizasem ca fiind cu dedicație pentru CCR, astfel încât să aibă câte o chichiță plantată și să pice la Curtea Constituțională. V-am arătat sincopele puțin mai devreme. Am văzut însă și declarațiile tuturor liderilor coaliției care susțin în continuare nevoia pentru această reformă a pensiilor speciale. Cum vă arată dumneavoastră? A neglijență sau a intenție ca să mai tărăgăneze puțin? 

- E clar că problema pensiilor speciale e o mare problemă de echitate în societatea românească. Și cred că sunt trei relații extrem de importante. În primul rând este vorba despre relația dintre societate și zona de Justiție. Și aici ne putem uita la sondajele de opinie. Cred că tema pensiilor speciale e una dintre puținele teme în care majoritatea populației are o opinie extrem de clară. La un moment dat, cred că era un sondaj de opinie în care 80% dintre români se opuneau acestor pensii speciale. Există o falie extrem de pronunțată în ceea ce privește zona de Justiție și societate. E o diferență majoră, vedem acum, între politică și zona de Justiție, prin ceea ce am văzut acum. Cred că Guvernul a încercat, practic, să obțină o victorie, o victorie de imagine, concentrându-se pe această temă care, într-adevăr, a fost adusă de foarte multe ori în discuție în politica românească.

Ne aducem cu toții aminte ce s-a întâmplat în 2019, cum un celebru politician vorbea de cele 30 de zile în care se va rezolva problema pensiilor speciale. E o temă pe care politicienii o scot în față de fiecare dată, însă nu reușesc să o rezolve. E un fel de Teorema lui Fermat pentru politicienii românești. Dacă o să reușească vreodată să o rezolve, probabil acesta va fi un barometru al calității politicienilor din această țară. Și, în același timp, că vorbeam despre trei, practic, diade în această discuție, e vorba de această relație dintre Justiție și politică. Practic, în ultima perioadă, în ultimii 2-3 ani, vedem, practic, o lăsare în nelucrare din partea politicienilor a subiecte, a unor subiecte legate de Justiție. Vedem ce se întâmplă în fiecare zi. Am văzut mii de dosare care au ajuns la prescripție, tocmai pentru că Parlamentul nu a acționat atunci când am avut acele decizii ale Curţii Constituționale.

Vedem miliarde de lei care sunt obținuți de către magistrați în urma unor procese pe drepturi salariale. Acest lucru, practic, tensionează foarte tare societatea. Aici nu e vorba de pensiile speciale din justiție, nu țin de un număr foarte mare de oameni. Însă, așa cum remarcați și dumneavoastră în reportaj, este vorba despre această senzație puternică de inechitate. Ceea ce se întâmplă acum e această idee că au crescut taxele pentru românul obișnuit, statul se împrumută, practic, pentru a plăti pensii speciale. Și aceasta e marea problemă. Când e vorba de a se lua reforme care, practic, aduc o anumită atingere elitei, și aici e vorba despre elita din magistratură, aceste reforme se împotmolesc. Deci e o creștere, practic, a polarizării în societatea românescă, care și așa e foarte polarizată. 

- Vorbeați de faptul că Guvernul și-ar fi dorit o victorie, e clar că n-a obținut-o, și vă întreb atunci, pe același fir de gândire, dacă asta înseamnă că se schimbă echilibrul de putere între instituțiile statului și între puterile statului, și Justiția capturează mai mult din felia asta de pizza de putere? 

- Dumneavoastră întrebați mai devreme dacă e vorba despre incompetență sau este vorba de un oarecare aranjament. I-am văzut, de exemplu, pe cei de la AUR acuzând faptul că între PSD și PNL ar fi fost un fel de înțelegere tocmai pentru că această lege să nu treacă. E o dezbatere întreagă despre echilibrul dintre justiție și guvernare, însă ceea ce putem să spunem, mai ales dacă ne uităm la comunicatul CCR, este că politicul nu și-a făcut temele. A marșat foarte mult pe acest subiect, probabil s-a uitat la popularitatea temei, însă nu a venit pregătit. A anunțat o reformă importantă, o reformă cu care, repet, rezonează foarte mult români, însă, pur și simplu, acest subiect nu a fost suficient de bine pregătit în ceea ce privește aspectele procedurale.

Evident, putem comenta despre cum arată Curtea Constituțională, despre felul în care se fac numiri la Curtea Constituțională, însă e aici o înfrângere, în primul rând, pentru premierul Bolojean și pentru acest Guvern și o să vedem ce se întâmplă, practic, cu legitimitatea acestui Guvern, pentru că ne aducem aminte de declarația de la sfârșitul lunii august a domnului premier, care vorbea despre faptul că o anumită decizie nefavorabilă din partea Curții Constituționale ar afecta legitimitatea Guvernului de a veni cu reforme similare. Care este poziționarea guvernării? Și aici nu este vorba doar despre pensii speciale, este vorba, până la urmă, despre capacitatea guvernării de a implementa reforme.

Ne putem cu toții concentra pe ce înseamnă această decizie în ceea ce privește popularitatea domnului Bolojan. Dar cred că întrebarea mai semnificativă este ce se întâmplă cu capacitatea guvernului de a duce la îndeplinire reforme cu adevărat importante. Reforme care sunt cerute de populație, inclusiv prin felul în care au arătat voturile în ultimele două, trei alegeri. Dacă o temă atât de importantă este atât de slab pregătită, pentru că o chestiune de aviz e totuși o chestiune minoră, când ai o temă atât de importantă trebuie să sufli și în iaurt, cum se spune. Trebuie să ai lucrurile extrem de bine stabilite. Ori te poți întreba nu doar unde este legitimitatea guvernării, ci și unde este competența și care este capacitatea de implementare a acestei guvernări. Pentru că vorbim foarte mult de stabilitate, însă până la urmă trebuie să ne uităm la rezultatele acestei guvernări. 

- Și atunci, marşând pe ceea ce spuneați că era o temă foarte populară în rândul societății, faptul că CCR a respins legea din nou e de natură să aducă capital simbolic în dreptul cui? 

- Nu știm în acest moment cine câștigă, știm cine pierde. Și știm, cel puțin pe termen scurt, cine pierde. Și este vorba despre domnul Bolojan. Domnia sa a ridicat foarte mult miza acestei teme. De altfel, vorbeam mai devreme despre cum politicienii în general s-au axat foarte mult pe tema pensiilor speciale. Nu i-a cerut nimeni să pună atâta însemnătate pe tema pensiilor speciale. Să-și, practic, într-o formă sau alta, să sugereze că ar putea să plece din funcție dacă avem rezultatul pe care îl vedem la Curtea Constituţională. Acum o să vedem ce se întâmplă cu domnul Bolojan. Mie, ce s-a întâmplat astăzi, la acest moment, mi-aduce aminte de un episod din 2012. Pentru cei care își mai amintesc, la acel moment a fost o suspendare a președintelui Băsescu.

Domnul Crin Antonescu era, în acel moment, lider al Partidului Național Liberal și a spus că dacă acel referendum nu va trece, domnia sa își va da demisia din funcția pe care o avea, cred că, la Senat și va pleca din politică. Știm cu toții ce s-a întâmplat cu acel referendum. Domnul Antonescu a decis să nu iasă din politică și a ieșit doi ani mai târziu pentru că a fost, practic, într-o cădere accelerată. O să vedem ce se întâmplă cu domnul Bolojan după această decizie. Pare că nu o să avem o demisie, pare că domnia sa o să rămână în funcție, însă legitimitatea și capacitatea domniei sale de a inspira, de a arăta ca un politician altfel s-ar putea să fie afectată. Și cred că nu e totuși o surpriză faptul că alți politicieni spun că domnul Bolojan nu trebuie să plece. Cred că nu e vorba aici doar de stabilitate.

E vorba și de faptul că domnul Bolojan, rămânând în funcție după ce și-a asumat acest risc, s-ar putea să nu mai reprezinte o amenințare politică fie pentru perioada imediat următoare, fie pentru anii următori. Pentru că, dincolo de Nicuşor Dan, cel care a fost ales în funcția de președinte, domnul Bolojan, practic, a fost un fel de gură proaspătă în politica românească care, vedem cu toții, e în pierdere foarte mare de turaţii. AUR încearcă să capitalizeze. I-am văzut cu o declarație foarte clară și foarte tranșantă. Pensiile speciale sunt un subiect pe care încearcă să capitalizeze. O să vedem, practic, unde se pasează vina. Dacă domnul Bolojan încearcă să taie anumite capete în interiorul guvernării, pentru că a fost pus în această situație, sau dacă, pur și simplu, se merge mai departe în speranța în care se va putea trece o prevedere similară și de Curtea Constituțională data viitoare. Știți, e ca la un examen în care nu ești bine pregătit, însă te rogi de profesor să te treacă absent în loc să pici direct examenul cu o notă extrem de mic. O să vedem dacă la reexaminare lucrurile o să arate mai bine pentru guvernare și atunci o să trecem de acest episod și acest episod va rămâne doar un detaliu. 

- A fost și proiectul lui Nicușor Dan acesta, chiar dacă președintele a avut anumite nuanțe suplimentare față de premierul Ilie Bolojan și a vorbit de nevoia unor pensii mai mari, unor concesii cu privire la tranziția spre vârsta de pensionare. Mai devreme, într-un interviu exclusiv pentru Observator, vorbea despre faptul că nu exclude sigur un nou mandat. Cum se va reflecta acest episod asupra lui Nicușor Dan? În ce măsură? 

- Cred că nu neapărat acest episod se va reflecta asupra președintelui. E vorba de felul în care președintele se poziționează și își construiește un anumit profil. E clar că pe teme importante domnia sa a luat distanță față de guvernare. A luat distanță atunci când s-a vorbit de creșterea TVA, chiar și pe această chestiune, a pensiilor magistrațiilor, domnia sa s-a avut niște poziționări care nu erau 100% aliniate cu guvernarea. Și cred că, din perspectivă politică, domnia sa joacă foarte bine. Nu își leagă soarta politică 100% de ceea ce se întâmplă cu guvernarea. Pare un om care își alege mult mai bine conflictele și bătăliile, dacă este să facem o comparație cu premierul Bolojan, care pare extrem de dispus de a intra în tot felul de dispute, de a-și asuma tot felul de subiecte. Într-adevăr, momentul e unul complicat, însă, într-adevăr, dacă este să ne uităm doar la acești prim pași ai președintelui Nicușor Dan, pare că domnia sa face ceea ce face orice președinte în primul mandat. Se gândește la realegere și, practic, își calculează extrem de precis pașii. Și acest contrast, repet, e extrem de pregnant față de personalitatea și felul de a acționa al premierului. 

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰