Video Cum poate forţa Nicuşor Dan votarea unui Guvern. Analist: Vom vedea dacă schimbă foaia

Eugen Tomac a anunţat că este gata să facă un compromis major, pentru a-şi trece guvernul, şi să mai lucreze la lista miniştrilor, câtă vreme partidele au obiecţii. Iar dacă sunt soluţii mai bune, tot tehnocrate, atunci e dispus să mai ajusteze până în buza momentului în care va cere votul de învestitură. 

Preşedintele Nicusor Dan mai lucrează la planul de rezervă şi caută să-l mai ajusteze. Noua variantă e că, dacă Guvernul Tomac pică în Parlament, Nicuşor Dan îşi doreşte să refacă alianţa PSD-PNL-USR-UDMR cu un premier din cercul său de consilieri, cel mai probabil Radu Burnete. 

Noi am analizat întreaga situaţie alături de Costin Ciobanu, analist politic, care a oferit un interviu în exclusivitate lui Marius Pancu, pentru Observatorul de Noapte. Iată câteva dintre cele mai interesate declaraţii oferite de acesta: 

- Domnule Ciobanu, ce pârghie mai are președintele Nicușor Dan, uitându-ne și la mesajul pe care l-a transmis în cursul zilei de miercuri, să convingă partidele? 

- Până la urmă, responsabilitatea convingerii partidelor ar trebui să fie cea a premierului desemnat. Președintele, teoretic, și-a încheiat mandatul după ce a făcut această desemnare. Însă, într-adevăr, dacă este să fim realiști, este responsabilitatea președintelui, pentru că pare un fel de "guvernul meu" din partea lui Nicușor Dan.

Acum, pare că președintele este nervos. Am văzut o declarație publică, miercuri, care, deși vorbea despre calm, numai calm nu a arătat. Cred că mai degrabă o să vedem ce se întâmplă cu domnul Tomac după acest episod. Vom vedea dacă președintele va schimba foaia. Și cum poate președintele să schimbe foaia? Este vorba despre discuția despre alegeri anticipate. Dacă președintele va încerca să forţeze o anumită direcție, o anumită presiune asupra partidelor și să evoce această posibilitate. 

- Adică acea variantă pe care a exclus-o până acum Nicușor Dan, că spunea că nu vrea să ajungă la alegeri anticipate, va deveni o monedă de șantaj? Monedă la care, nu vreau să folosesc o exprimare populară, la care să și cadă în capcană partidele pro-occidentale, așa cum le numește Nicușor Dan? 

- Haideți să vedem ce s-a întâmplat cu strategia de până acum a președintelui. Președintele a vorbit despre două linii roșii. A vorbit despre faptul că trebuie să avem o majoritate pro-occidentală, a respins anumite partide, și a vorbit că nu-și dorește alegeri anticipate. Ce se întâmplă cu această majoritate care să fie una pro-occidentală? A vorbit, practic, despre excluderea AUR. Ori ce s-a întâmplat ieri? L-a desemnat pe domnul Tomac săptămâna trecută și domnul Tomac, ieri, a mers și a avut consultări cu grupuri politice în Parlament. S-a consultat cu USR, cu PNL, cu Partidul Social-Democrat. Ieri, însă, unde a mers domnul Tomac să se consulte în Parlament? Cu acel grup care se numește Pace România, nu? A mers și s-a consultat cu grupul Uniți pentru România. 

- Pace întâi România și Uniți pentru România, da.

- Cum au ajuns acei oameni în Parlamentul României? Prin semnătura doamnei Șoșoacă și a doamnei Ana Maria Gavrilă. Deci președintele exclude posibilitatea de a coopta tot felul de forțe politice în această majoritate. Însă premierul desemnat de domnia sa merge cu căciula în mână, practic, ca să folosim un limbaj tipic românesc, la niște forțe, practic, anti-occidentale, din momentul în care au fost asociate cu tot felul de partide. Deci această variantă a președintelui, această linie roșie pe care a trasat-o de la început, pare să nu mai funcționeze.

Pentru că, cum arată realitatea în Parlament? Dacă USR și PNL nu susțin guvernul Tomac, acest guvern se va baza, într-o proporție decisivă, pe acești parlamentari care vin din SOS și POT. Sunt, cred că, în acest moment, parlamentari neafiliați. SOS, Uniți pentru România, PACE, cred că sunt în jur de 60 de parlamentari. Deci e clar că ceva nu funcționează în strategia președintelui. Spunea că, nu, s-a vorbit foarte mult că nu o să pună pe cineva de la Partidul Social-Democrat, pentru că Partidul Social-Democrat ar putea să reia acea majoritate cu AUR prin care a dărâmat guvernul. Însă, practic, singura variantă în acest moment pare să îl controleze pe domnul Tomac cu o majoritate formată din oameni similari. 

Interviu acordat de Costin Ciobanu lui Marius Pancu, pentru Observatorul de Noapte

- E un lucru pe care l-am remarcat și zilele trecute și mă întrebam care e gradientul extremismului și la Nicușor Dan, dar și la Eugen Tomac. De ce unii sunt mai extremiști decât alții, deși toți acești electroni liberi sau în formaţie de partid au susținut aceleași idei extremiste? Și vă întreb pe dumneavoastră cum se va deconta și cu ce impact pentru întreaga acțiune politică și democrație, până la urmă, dacă guvernul trece cu aportul acestor neafiliați care sunt, practic, doar extremiști purtați dintr-o parte în alta? 

- Cred că suntem într-un mare pericol de a normaliza astfel de forțe politice. Pare că partidele noastre principale au crezut că își fac strategii și că reușesc, într-un anumit fel, să țină aceste forțe sub control. Însă, mai degrabă, prin toate aceste jocuri, pentru că nu este doar președintele care intră în această horă, am avut, la un moment dat se vorbea despre menținerea guvernului Bolojan prin tot felul de negocieri și ne aducem aminte ce declarații făceau și liderii liberi și liderii USR despre AUR. Apoi am avut celebra moțiune de cenzură.

În acest moment s-ar putea ca românii să se întrebe, ok, toată lumea discută despre aceste forțe. Acel cordon sanitar, care este foarte important în legătură cu aceste forțe extremiste, pare oarecum să se dizolve pentru că strategiile politice ale partidelor par să fie mai importante decât discuția despre democrație. De altfel, vă reamintesc că noi am avut la sfârșitul anului trecut un sondaj de opinie care arăta că 61 sau 62%, un sondaj cred că e IRS, nu erau de acord cu anularea alegerilor. Deci noi avem o problemă mare de deficit democratic. Iar aceste mișcări care se întâmplă nu fac decât să relativizeze dimensiunea de democrație liberară din România.

Și vă spun niște lucruri din propriile mele cercetări. Atunci când le spui votanților lui Nicușor Dan că AUR este la 40%, tentația lor este să considere că AUR este mai democratic. Deci avem o normalizare firească a acestui tip de electorat. Acum cred că soluția mai degrabă ține de ce poate să facă președintele și despre limitele puterii președintelui. Mi se pare că președintele și-a asumat foarte mult în acest context, mai degrabă mergând departe de atributele sale constituționale. Președintele... ne-am mai aștepta cu toții să vină cu acel raport despre care a vorbit. Vedem că sunt situații care se întâmplă în zona de Apărare, în zona de Justiție. Nu este singura responsabilitate sau responsabilitatea totală a președintelui să rezolve această criză politică. Nu suntem într-un regim prezidențial în care toată responsabilitatea ar trebui să-i revină președintelui. 

- Așa vă arată demersul din ultimele săptămâni? De încercare de transformare a României într-un regim prezidențial sau semi-prezidențial a la Franța? 

- Mi se pare că președintele încearcă să compenseze fragilitatea principalelor partide politice. Pentru că e clar că e un moment de mare vulnerabilitate pentru partidele principale. Sunt extrem de vulnerabilizate de ce s-a întâmplat în ultimii ani. Președintele, până la urmă, a pus un diagnostic corect atunci când vorbește despre faptul că partidele nu se grăbesc foarte tare să-și asume guvernarea. Acest lucru nu înseamnă că toată responsabilitatea trebuie preluată de către președinte prin tot felul de formule care până la urmă nu cred că avantajează foarte tare democrația noastră.

Președintele trebuie să partajeze această responsabilitate cu partidele pentru că avem un vot care s-a dat în condițiile în care s-a dat în 2024 și ar trebui până la urmă să le ceară partidelor să găsească o soluție, inclusiv la un moment dat prin folosirea acestei pârghii a alegerilor anticipate pe care, e adevărat, a respins-o. Dar s-ar putea ca la un moment dat să-și dea seama că această pârghie e totuși semnificativă.

Cred că menținerea unei coaliții pro-europene, pro-occidentale, cum o denumeşte domnia sa, cred că e un lucru mult mai important pentru că toată lumea vorbește de această idee despre acomodarea partidelor radicale. Însă, acomodarea partidelor radicale s-ar putea să ducă la consecințe mult mai grave decât ceea ce ne gândim în acest moment, că s-ar putea ca aceste partide să-și dovedească incompetența economică care e știută nu doar la noi, ci și în alte părți. S-ar putea să existe totuși niște consecințe mult mai directe de legitimare la alegerile care vor urma. 

- Planul B, care se vehiculează acum, tot premier tehnic, tehnocrat, dar cu apartenență politică în cazul miniştrilor în încercarea de refacere a coaliției, are vreo șansă? 

- Cred că e foarte greu să... Dacă domnul Tomac, care este până la urmă emanația președintelui, pică, să vii cu o soluție similară, e foarte greu de justificat. S-ar putea, într-adevăr, ca această soluție a miniştrilor politici să mai salveze, pentru că e ceea ce a spus până la urmă și liderul UDMR. A spus că e foarte greu pentru UDMR să susțină un guvern din care nu poate face parte. Contează foarte tare și persoana premierului și contează până la urmă ce se va întâmpla și cu felul în care premierul își va comunica mandatul.

Noi am avut în ultimele două-trei zile tot felul de nume aruncate în piața publică. Premierul Tomac, de asemenea, a vorbit despre niște idei, dar foarte neclar, despre ce și-ar dori acest guvern și n-am văzut acea tehnicitate despre care ni se tot spune despre un guvern care ar ști sau ar avea un anumit plan. Cred că președintele trebuie mai degrabă să aibă o discuție realistă cu partidele și să-și folosească avantajele pe care le are în raport cu niște partide slăbite, dar până la urmă niște partide care sunt acolo pe baza votului din 2024.