Video De ce a înscenat Rusia alerta cu bombă din Portul Constanţa de pe numere ucrainene şi poloneze

Mesajul telefonic ce anunţa plasarea unei bombe în Portul Constanţa a fost generat cu inteligenţă artificială şi a fost dat de pe numere de telefon din Ucraina şi Polonia. Nu a fost singurul moment tensionat al zilei, pentru că un roi de drone a fost detectat la graniţa fluvială a României cu Ucraina. Două aeronave F-16 au fost ridicate de la sol, în timp ce locuitorii din Tulcea au primit un mesaj RO-Alert. Aparatele fără pilot nu ne-au intrat în spaţiul aerian, dar - la scurt timp - au fost auzite explozii pe malul ucrainean al Dunării.

În acest timp, Kremlinul - prin vocea ministrului său de Externe, Serghei Lavrov - se victimizează şi acuză Occidentul că urmăreşte "dezintegrarea Rusiei", iar Maria Zakharova a ieşit din nou la rampă şi a numit doborârea dronelor de către România weekendul trecut drept incidente regizate, însoţite de o campanie de propagandă care ar submina fundamentele securităţii naţionale ale României şi afectează negativ situaţia sa economică şi socială.

Securitatea naţională a fost subminată şi din Parlament, miercuri. După ce au votat împotriva legii care, iată, a permis doborârea primelor aparate fără pilot ale Moscovei în spaţiul nostru aerian, parlamentarii lui George Simion au votat şi contra implementării programului SAFE de reînzestrare militară. N-au fost, însă, suficienţi, iar legea a trecut.

Noi am analizat întreaga situaţie alături de Miroslav Tașcu Stavre, expert în relaţii internaţionale, care a oferit un interviu în exclusivitate lui Marius Pancu, pentru Observatorul de Noapte. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de acesta:

- O declarație categorică a ministrului Apărării spune că e o componentă a războiului hibrid dus de Rusia. În lumina unei astfel de afirmații categorice, care ar trebui să fie răspunsul? 

- Da. Sunt toate elementele întrunite pentru afirmația pe care ministrul Miruță a făcut-o și n-ar trebui să ne surprindă. Suntem în proximitatea războiului din Ucraina și Rusia a desfășurat acțiuni de război hibrid împotriva statelor europene și, bineînțeles, România nu face notă discordantă. Aș menționa însă un pic contextul, ca să înțelegem despre ce vorbim atunci când avem în vedere acest război hibrid, pentru că nu sunt doar amenințări de tipul acesta, false, care, sigur, creează panică, perturbează activitatea în Portul Constanța.

Știm foarte bine cât de sensibil a fost subiectul având în vedere drona care a explodat, s-a autodetonat, de fapt, în port, în urmă cu câteva săptămâni. Un război hibrid înseamnă sau se poartă pe mai multe paliere. Aş avea în vedere atacuri de tip cibernetic și aici, fie că vorbim de blocarea unor servicii publice, și sunt chiar curios dacă nu cumva chiar site-ul ANCPCI-ului nu este, până la urmă, parte a acestui război hibrid.

Am avut nu doar încercări de spionaj cibernetic asupra unor servicii fundamentale. Le-au dejucat. Cel puțin asta ne-au asigurat autoritățile, și în privința unor servere ale MAPN-ului și a altor structuri și infrastructuri critice pentru România. Pe de altă parte, ar mai fi partea de dezinformare și manipulare care totdeauna însoţeşte orice tip de eveniment. Sunt convins că vor apărea discuții și pe marginea acestui incident de astăzi.

Scopul, până la urmă, este acela de a diviza societatea românească, de a amplifica sentimentele de tip anti-UE, anti-NATO, țintirea procesului democratic. Nu, am fost, până la urmă, vizați direct în finalul anului 2024, atunci când am avut alegerile prezidențiale. Și, mai mult decât atât, sunt acțiuni foarte directe, concrete, care vizează sabotaj sau chiar spionaj. Avem și aici o listă lungă de evenimente, de drone care au survolat spațiul restricționat al României. Mă refer la baze NATO, dar nu numai, și baza de la Mihail Kogălniceanu și cele din Ardeal. Sau, o chestiune care e legată direct de ceea ce menționam anterior, și anume, bruiajul semnalului GPS. Drona ucrainiană, din toate analizele și tot ce au oferit autoritățile române și au putut să ne spună, a ajuns în dana Portului Constanța pentru că a fost bruiată de sistemele rusești. Și asta n-a făcut decât să fim la un pas de un lucru foarte grav sau aproape un dezastru. 

- Mă întorc imediat la drone și la Portul Constanța, dar mi se pare interesant ce ați spus, că ne așteptăm, sau, mă rog, ne întrebăm dacă nu cumva e un actor statal în spatele atacului cibernetic de la cadastru. Dacă e, în acest scenariu, un actor statal, având în vedere că NATO consideră atacurile cibernetice, le asociază aceluiaşi tip de răspuns cu atacurilor convenționale. Este suficient de grav atacul de la Cadastru încât să, nu știu, potențeze, să prilejuiască măcar o consultare în cadrul NATO sau nu se pune problema de așa ceva? 

- Da, cu siguranță este suficient și nu e întâmplător că amenințările de tip hibrid vor face tema unei întâlniri internaționale sub umbrela NATO chiar în octombrie în România. Deci amenințările acestea, dincolo de cele convenționale, sunt foarte serioase. Pe de altă parte, avem și în cadrul Uniunii Europene nu doar poziții publice ale Comisiei Europene, ale Consiliului, dar și niște mecanisme și măsuri care încearcă să contracareze tot ceea ce se întâmplă în privința securității noastre, fie că vorbim de securitate cibernetică, de dezinformare, sau de acțiuni mai grave, cum sunt cele de sabotaj, care au fost prezente în Germania, la căile ferate în Polonia, în Marea Britanie. Deci sunt chestiuni faptice și a fost dovedită, practic, interferența Rusiei, chiar dacă ea s-a făcut prin proxy, așa cum o face și a dezvoltat-o cu succes încă din timpul Războiului Rece. 

- De ce numere ucrainene și poloneze și cum ne ferim de pericolul ăsta al AI-ului cu care a fost înregistrat apelul telefonic? 

- Da, cu siguranță nu mă miră că apare un număr ucrainean. Nu știu de ce poate un număr polonez, dar cu siguranță un număr ucrainean nu va face altceva decât să alimenteze o teorie pe care, știți foarte bine, a funcționat în spațiul rețelelor sociale, și anume că Ucraina încearcă să atragă de fapt România într-un conflict. Și că asta, sigur, e mâna Ucrainei, așa cum a fost și cu drona scăpată de sub control. Și narativul ăsta va putea fi alimentat cu ușurință dacă apare, nu, acolo, și vor fi mulți care își vor pune întrebarea - "dar de ce un număr ucrainean?". E clar că e ceva cusut cu aţă albă. 

- Cu siguranță. De asta ne întrebăm și noi, aici, și mă mai întreb dacă în această situație deja apar narativele îmbrățișate de o bună parte a societății, ce se va întâmpla dacă, așa cum avertiza, cred că ministrul polonez de Externe, dacă nu mă înșel, Rusia va folosi drone ucrainene capturate și va lansa atacuri în țări vecine, țări NATO, cu respectivele drone ucrainene. 

- Da, am urmărit și eu avertismentul extrem de dur pe care ministrul Sikorski l-a făcut, legat și de faptul că avem dovedită, practic, o colaborare din ce în ce mai strânsă, strategică, între Rusia și Iran, nu? Dronele care au intrat pe teritoriul României sunt niște drone de proveniență iraniană, modernizate și modificate, Şahedurile care sunt transformate în Geran, și, sigur că da, ne putem aștepta ca să avem în continuare provocări din partea Rusiei, pentru că, repet, dincolo de un conflict convențional, care este puțin probabil, având în vedere diferența și anvergura pe care o are NATO, dar războiul acesta hibrid, al dezinformării, al manipulării, care poate duce la schimbarea unor regimuri în Europa, o să avem alegeri importante în foarte multe state, ele pot fi alimentate prin acest tip de mesaj, un mesaj care este îndreptat mai degrabă împotriva Ucrainei.

Mă uitam cu îngrijorare și la evenimentele din Polonia, în care au fost atacate persoane, care știm foarte bine că e vorba de refugiați din calea războiului, de către huligani, grupări de indivizi care, sigur că da, ne întrebăm cum au ajuns să urască niște oameni despre care nu știu nimic sau ar trebui să știe că fug din calea unui conflict pentru că acolo de patru ani de zile cad bombe în cap. Ei bine, prin dezinformare și manipulare subiectele astea sensibile pot fi deturnate și e o armă pe care trebuie să recunoaștem Rusia o folosește din păcate cu succes.

Interviu acordat de Miroslav Taşcu Stavre lui Marius Pancu, pentru Observatorul de Noapte 

- Da, și ca un corolar, domnule Tașcu Stavre, pentru că deja știu, îmi imaginez întrebările de acasă, comentariile de acasă ale celor care sunt mai degrabă sceptici, să nici nu le spunem pro-Kremlin, și vor spune așa - "de unde ori ce se întâmplă atribuim Rusiei". Aţi spus dumneavoastră la începutul intervenției că are toate elementele pentru războiul hibrid. Haideți să le numim clar. Ce face din acest eveniment concret, incidentul din Portul Constanța de astăzi, un episod dintr-un război hibrid? Care sunt elementele care intră în definiția asta? 

- Da, orice element care aduce sau încearcă să provoace panică, să aducă dezbatere și să zdruncine, și probabil vom vedea evenimentul încă e foarte proaspăt, stigmă pe unul dintre cei care au sunat sau care încearcă să facă lucrurile astea, sunt parte a a unui tip de dezinformare. Nu mi se pare că e o coincidență.

Adică am avut o perioadă în care aveam mai degrabă glume ale unor copii care sunau la 112 pentru că doreau să fugă de la școală. Dar faptul că vorbim de o infrastructură critică în zona Mării Negre, care știm că este avan-postul siguranței noastre externe, și nu doar a siguranței, ci și a locului prin care intră nu doar gaze, petrol, ci și o serie întreagă de bunuri și orice perturbare a unui flux normal în zona respectivă, panica generată de un asemenea anunț întrunește toate elementele pentru a fi cel puțin suspect la momentul ăsta că va putea fi folosit într-un demers de tip hibrid. 

- În lumina asta a manipulărilor, a dezinformărilor și cumva a unei agitări sau, cum să-i spun, a unei dinamitări în sensul dorit de Vladimir Putin a discursului public a venit liderul de la Kremlin și a spus, de Ziua Marinei ruse, că va pierde Ucraina inevitabil războiul și atunci România, Polonia și Ungaria își vor revendica bucăți teritoriale din vestul țării. De ce a făcut asta? Pentru cine și pentru ce a agitat teza asta revizionistă? 

- Acest discurs amplifică, până la urmă, sentimentele naționaliste, șovine, care, trebuie să recunoaștem, extrema dreaptă din Uniunea Europeană și din statele est-europene e pe val. Avem partide naționaliste suveraniste în Ungaria, în Polonia, în Slovacia, în România. Și sigur că genul ăsta de mesaj va aduce sau va da apă la moară unui discurs pe care speram să nu-l mai vedem în secolul 21 că avem, am trecut Europa prin două războaie mondiale care au dus la zeci de milioane de victime, ori recunoașterea granițelor internaționale este o condiție primordială pentru pace și pentru un sistem internațional așa cum îl cunoaștem după 1945.

Repet, nu face altceva decât să țintească până la urmă suport și eventual critici la adresa guvernelor care susțin în continuare Ucraina. "Ah, uite, Putin, de fapt, dorește să ne dea ce a fost al nostru", şi-ar spune naționaliștii maghiari sau cei slovaci sau cei polonezi sau cei români. "Ucraina e un stat inventat", am auzit și a fost repetat acest lucru de nenumărate ori. Și toate lucrurile astea, repet, nu fac altceva decât să adâncească, dacă vreți, clivajele existente în societățile est-europene și să scadă, până la urmă, suportul pentru Ucraina și pentru războiul pe care îl poartă împotriva invadatorului. 

- Cum am trecut, ca reacție la nivelul societății, ultima săptămână, după toate aceste încercări ale Moscovei? Cum am trecut prin războiul ăsta hibrid? 

- Da, cred că a fost pentru prima oară când răspunsul autorităților române, mă refer la cele trei drone doborâte, a fost unul ferm. Au comunicat mult mai bine. Cred, de asemenea, că toate temele noastre legate de SAFE sunt, acum, mai mult decât îndreptățite, pentru că prin programul SAFE vom avea sisteme și capacități militare pentru a ne apăra mai bine.

Cred că am învățat ceva și în Marea Neagră, și avem sistem Triton care funcționează și suntem într-o colaborare cu aliații, inclusiv cu Bulgaria, pentru un plan care să întindă și plase metalice acolo și un Centru european de securitate maritimă. Deci sunt lucruri care se întâmplă și care vor aduce, sunt convins, lucruri bune, mai sigure pentru societatea românească.