Video De ce doar PSD acceptă un guvern Tomac. Analist: Denotă o disperare, ei au sperat la un scenariu "Venezuela"

Premierul demis nu a ezitat să lanseze şi un atac dur la adresa lui Nicuşor Dan, căruia îi transmite că apelul la responsabilitate, lansat de preşedinte cu o zi în urmă, ar fi fost bun înainte de moţiune. Atitudinea preşedintelui a fost cel mai dur taxată de Alexandru Muraru în şedinţă PNL, care l-a acuzat de comportament fascist, pentru că a criticat toate partidele politice şi a încercat să facă politică deasupra lor.

Iar Vasile Blaga ar fi îmbrăţişat la rândul său ideea alegerilor anticipate pentru toamna acestui an. Totuşi, surse din PNL susţin că, în cazul în care următoarea propunere de guvern va fi politică, într-o formulă cu miniştri din partide, liberalii ar fi dispuşi să sprijine un guvern minoritar, indiferent dacă va fi vorba despre o coaliţie PNL-USR-UDMR sau PSD-UDMR. 

Teoretic, USR va lua o decizie cu privire la susţinerea lui Eugen Tomac în următoarea şedinţă, care va avea loc vineri. Practic, cei din USR au decis să nu îi voteze guvernul. Ne spunea senatorul Ştefan Pălărie că 99% decizia e luată, a repetat-o şi purtătorul de cuvânt al USR Cristian Seidler, astfel că întrunirea va fi doar o formalitate. 

PSD stă în expectativă. Social-democraţii aşteaptă ca lista miniştrilor şi programul de guvernare să ajungă la Parlament şi abia apoi vor lua o decizie. În plus, PSD nu ar vrea să fie singurul partid important care să îl susţină pe Eugen Tomac. Potrivit surselor Observator, şedinţa social-democraţilor va avea loc abia la începutul săptămânii viitoare. Şi e posibil să nu voteze nici ei guvernul dacă nici altcineva o face.

Doar secretarul general al PSD, unul dintre vectorii de influenţă principali în căderea guvernului, spune că e convins ca guvernul Tomac va trece. Până atunci, PSD lansează încă un atac la adresa lui Ilie Bolojan, pe care îl acuză că blochează toată ţara, pentru că pierdut puterea. 

Şi Eugen Tomac a mai primit o lovitură. Speriat de atacurile dintre partide, Adrian Papahagi - anunţat drept viitorul ministru al Culturii - s-a retras din Guvernul Tomac, pentru că nu este dispus să facă parte dintr-un conflict politic şi instituţional care îl depăşeşte şi nu şi-l doreşte. 

Noi am analizat întreaga situaţie alături de Corneliu Bjola, analist politic, care a oferit un interviu în exclusivitate lui Marius Pancu, pentru Observatorul de Noapte. Iată câteva dintre cele mai interesate declaraţii oferite de acesta: 

- Înainte de desemnarea domnului Tomac pentru a alcătui un cabinet, Nicușor Dan spunea că nu face experimente și că nu va desemna un premier care nu va avea, pornind chiar de la Cotroceni, majoritatea necesară să-și treacă apoi cabinetul prin Parlament. 

Vă e clar, după toată această săptămână de negocieri, care a fost strategia? De ce a desemnat, până la urmă, Nicușor Dan, un personaj care nu avea strânsă majoritatea și care, iată, se pare că nici nu o va strânge? 

- Înclin să cred că calculul inițial al preşedintelui a fost că opțiunile atunci, la momentul respectiv, după acea moțiune de cenzură, cel puțin la o săptămână, după acea moțiune de cenzură, așa cum s-au cristalizat ele, ar fi indicat un guvern politic minoritar. Deci, undeva cu PSD, probabil cu UDMR.

Pe partea cealaltă, în ce măsuri ar fi coalizată PNL și alta USR împreună cu UDMR... dar ideea era că nu ar fi existat o majoritate. Și asta înseamnă că, fără o majoritate în Parlament, nu ai o stabilitate. Ești întotdeauna într-o stare, oarecum, foarte fragilă și în care poți să fii dărâmat și să reiei criza respectivă imediat. A așteptat, a văzut, însă, a avut loc tot felul de consultări formale, informale și a sperat că, prin nominalizarea domnului Tomac, va reuși, oarecum, să creeze o anumită stabilitate. 

Se pare, însă, că și acest plan nu funcționează și cred că indiciul cel mai interesant mi s-a părut că vine de la, l-ați menționat pe domnul Adrian Papahagi, care inițial indica un anumit suport pentru ideea de a face parte din un astfel de guvern de tehnicieni, după care s-a retras. Dar ce era interesant în comentariul său era faptul că s-a bazat pe ideea că aceste consultări au condus la coagularea unei forțe. Ulterior, a realizat că, de fapt, aceste consultări erau, oarecum, foarte în difuze. Nu era niciun fel de angajament. De aici și decizia dânsului să se retragă.

Deci, unde suntem în momentul de față? Suntem într-o situație în continuare în care se caută voturi. Și această căutare devine din ce în ce mai dificilă. PNL, foarte clar, s-a rupt complet de preşedinţie, mesajele pe care le-ați menționat. USR indică aceeași direcție. UDMR, mari rezervări, mari rezerve din punctul ăsta de vedere. Și atunci se pune întrebarea, bun, de unde apar acele voturi pe care domnul Manda și domnul Tomac, foarte încrezători, spun că vor reuși să le obțină.

O parte vor veni de la PSD, o parte de la electronii liberi. Electronii liberi sunt acei membrii din partide neafiliate. Și rămâne de văzut ce se întâmplă cu AUR. Dacă oameni din AUR, senatori, deputați, vor alinia. Vom vedea. Dar problema rămâne în continuare. Bun, să presupunem că acest guvern va fi desemnat. Și pe urmă ce? Care este mandatul acestui guvern? Este clar că guvernul celălalt a fost cenzurat pentru că a fost demis, pentru că a intrat în niște lucrări de structură fundamentală. Deci e foarte important să înțelegeți și mandatul pe care îl va avea. Nu numai persoana. 

Ce înțeleg la domnul Tomac? Că vineri va anunța o astfel de schiţă de program. Va trebui să așteptăm până vineri să vedem care este direcția și în ce măsură această direcție conduce la soluția de care se vorbește de adunare de vot.

- Bun, mai poate să treacă în momentul ăsta guvernul Tomac? Dacă să iau voturile de care spuneți dumneavoastră? De la AUR nu prea credem, decât dacă votează în cârdășie. Cel puțin oficial a spus că nu vor trece guvernul. De la electronii liberi, cum îi numiți dumneavoastră, sunt tot foști extremiști care au trecut în diferite grupuri parlamentare sub alte nume.

Ce va însemna asta? Cum scoate căciula și Nicuşor Dan? Cum scoate căciula și Eugen Tomac? Pentru că au spus că nu vor negocia cu forțe care nu sunt pro-occidentale. 

- A fost fraza de electroni liberi, de fapt nu îmi aparţine. Aparţine domnului Kelemen Hunor, care s-a referit la ... și care a venit și cu un avertisment destul de interesant pentru domnul Tomac ... că, aveți grijă cu electronii liberi. Pentru că acum îi ai, mâine nu îi mai ai. În sensul că depinzi foarte mult de să cauţi la fiecare proiect de guvern, sau proiect de care trebuie să treacă prin parlament, să cauţi aceste voturi. 

Deci devine o căutare cu lumânarea, spunea domnul de voturi. În ce măsură acest lucru se va concretiza? Lucrurile în momentul de față nu arată prea fericit. Vedem că, de fapt, se face o realiniere de putere. Între preşedenție, PNL pe de-o parte și undeva în partea a doua USR.

Deci, clar că puntea de legătură între PNL și preşedinție s-a rupt. Sunt acuzații destul de stridente și de-o parte și în alta. Se vorbește de responsabilitate. Că partidele implicit, așa spune președintele, PNL nu este foarte responsabil. Pentru că nu se angajează cum și-a dorit probabil președintele, să-l schimbe pe Bolojan și să vină cu cineva care este mai conciliant. Iar pe de altă parte, domnul Bolojan, care de obicei nu sare, țineţi minte, și când coabita cu PSD la putere, era atacat în fiecare zi, dar se abținea, nu venea cu reacții.

Ei bine, joi a avut o reacție și i-a spus direct președintelui, nu ne acuzați pe noi lipsă de responsabilitate.Genul de declarații pe care le faceți erau bine dacă erau făcute și aici trebuie să-i dăm dreptate înainte de moțiunea de cenzură. Acum este oarecum târziu, noi ne-am asumat, PNL-ul, Bolojan, și-au asumat o decizie într-un moment foarte critic, au implementat niște neforme, nu veniți să ne spuneți nouă că nu suntem responsabili. 

Ce vreau să spun prin acest lucru, că e clar, în momentul de față, puntea de comunicare între președinție și PNL, cel puțin pe momentul de față, este ruptă, sau în sfârșit mult mai fragilă, iar ce ați menționat și declarația domnului Murariu, care este mult mai stridentă, nu e poziție oficială, dar vine oarecum pe surse, indică de asemenea o dorință de nealiniere. Și asta trebuie să ne întrebăm de ce. Partidele, pentru că asta e o problemă mai structurală pentru președinte, autoritatea sa este în scădere. Lumea nu o mai ascultă, partidele nu o mai ascultă. 

Singurii care oarecum merg în direcția, în sfârșit, sugerată de președinte, este PSD. Merg pentru un singur motiv, pentru că alternativa pentru ei, dacă se ajunge la alegeri anticipate, înseamnă decimarea partidului. Nu vor mai obține în niciun caz rezultatele pe care le au acum. 

- Am auzit și PNL vorbind joi din aceeași ședință despre alegeri anticipate. USR știm că vrea alegeri anticipate. Mi-o confirma miercuri Ștefan Pălărie, într-un interviu aici, în direct. AUR, Călin Georgescu cer alegeri anticipate. Pe cine avantajează, pe cine dezavantajează alegeri anticipate, domnule Bjola? Cât de posibil, probabil, e să achieseze și domnul Nicușor Dan la această ipoteză, până la urmă? Și pe cine sperie anticipatele? 

- Cred că pentru PNL sunt, se simt, foarte încrezători în momentul de față și anumite sondaje indică, își probează această ipoteză, că, într-adevăr, PNL, după această emoție de cenzură, contrar așteptărilor din partea PSD, de fapt este într-o ascensiune, din punct de vedere electoral, unde sondajele indică chiar că a depășit PSD-ul, devenind pe locul 2 după AUR. USR-ul este foarte interesant. 

De ce este foarte interesant? Pentru că, da, ei se tem că dacă rămân foarte mult în opoziție, s-ar putea să intervină o dinamică negativă. Dar mai este ceva interesant. Pentru că o parte din creșterea PNL vine de la USR. Deci încearcă să se distanțeze oarecum de PNL, dar în același timp să rămână într-un parteneriat cu ei. Asta este oarecum dilema USR-ului în acest moment și de-aia urmăram foarte mare atenție dacă, într-adevăr, se aliniază cu anumite dorințe a președintelui de a contribui la o formare a unui guvern sau rămână în opoziție. Nu este o poziție foarte ușoară pentru ei. Dar sunt încrezători că acel 10-12%, care s-a dovedit foarte solid pentru USR în ultimii 3-4 ani, va rezista și asta le va permite în continuare să fie relegitimați și poate chiar să câștige ceva. 

Cine este avantajat? PSD-ul! Este clar că în momentul ... dacă alegerea avea loc, se vede modul în care reacționează. Deci unde am mai auzit noi, PSD-ul să fugă de la guvernare, să accepte ca tot guvernul să fie preluat de altcineva care până ieri îi considerau că este omul lui Băsescu. Deci asta denotă o anumită disperare. Lucrurile nu au ieșit așa cum preconizau. Ei sperau că va fi un scenariu Venezuela, 3 zile, decapitat Bolojan, conducerea, readus cineva din rândul 2-3, domnul Predoiu care și-a semnalizat dorința la început, după care a mers în retragere, și imediat guvernul va avea o paradă pe 9 mai, după cele 3 zile necesare. 

Bun, acest plan a explodat în față și asta mă aduce pe mine într-un alt calcul. Tot ce a încercat PSD-ul în ultimii 3-4 ani a fost dezastru. Apropo de inteligență politică, ne amintim de exemplu cu cheltuitelul de bani, asta este motivul în care există această criză economică, aruncatul de bani înainte de alegeri. Și au obținut niște locuri pentru alegerile prezidențiale, au obținut locuri puține și cu costuri foarte mari economice.

 Ne aducem în aminte de situația cu, în sfârșit, afilierea cu CCR legată de doamna Șoșoacă, care spera că, în momentul respectiv, prim-ministrul PSD va intra în turul 2 cu domnul Simion. Nici asta nu s-a întâmplat. Deci, cam fiecare act mare politic, prezentat ca o mare manevră politică, inclusiv această moțiune de cenzură, le explodează în față. Asta spune ceva la nivel de strategie, la nivel de leadership, care este stagnant, care nu funcționează. Și faptul că vedem în continuare, în aceleași persoane, domnul Manda, care era parlamentar european, n-a vorbit niciodată în Parlamentul European. Zero cuvântari. A stat degeaba.

Deci, oamenii aceștia sunt cei care dau o direcție și, oarecum, s-ar putea să vină un decont politic și pentru cei care i-au împins în momentul de față într-o aventură politică, din care se pare că nu o să iasă foarte bine. 

- Vreau să vă întreb, în aceste condiții în care, repet, toate calculele arată, momentan, că nu trece guvernul Tomac. Cum ar fi mai bine pentru felul în care va fi reflectată situația asta pe plan internațional, se va vedea și la investitori, se va vedea pe primele pagine ale ziarelor internaționale, să meargă Eugen Tomac în Parlament știind că nu va obține nimic și să încerce votul și să scrie toate ziarele a picat la vot sau să-și depună mandatul și să încerce altcineva? 

- În condițiile în care s-ar prezenta la vot și nu ar obține o investitură, atunci presiunea pentru a doua desemnare va crește. Pentru că atunci se va decide dacă cel de-a doua nominalizare, eventual, dacă se ajunge la Parlament, va pica sau nu. Pentru că dacă va pica a doua desemnare, atunci intrăm în scenariul de alegere anticipate, care niciodată, în perioada post-desemnită, nu a funcționat datorită constrângilor respective. 

Deci, un avantaj și dezavantaj poate pentru președinte, pentru că e un eventual, în sfărșit, eșec de a obține această confirmare în Parlament, va întări, oarecum, autoritatea președintelor spunând, ei bine, dacă nu acceptați a doua, atunci va trebui să mergeți la alegere și probabil că PSD și o parte din cei electronii liberi nu vor dori acest lucru. Dar pe de altă parte va fi de asemenea exact ce spuneți, o instabilitate și un eșec. 

Nu a avut loc o lună de consultări la Cotroceni formale, informale. Nu poți să dai vina numai pe partide, sau cum spune. Și discursul ăsta anti-partidic nu este bun deloc, pentru că alimentează exact acel curent pe care domnul președinte spune că încearcă să-l evite, anti-occidental, antidemocratic. Dar nu poți să intreții acest discurs. 

- Spunea și Călin Georgescu, partidele sunt gloabele, parcă așa era citatul lui Călin Georgescu, sunt gloabele carului de aur al poporului român.

- Deci va fi fără îndoială un eșec și se recunoaște președintele în momentul de față că după un an nu are prea multe victorii de aici și declinul său, de autoritate, de ce partidele și în general instituțiile nu mai reacționează. 

Singurul care reacționează negativ, de fapt, este CSM-ul, care a început să producă tot felul de liste negre pentru cei care critică, pentru ceea ce văd, public niște salarii de extraordinare pentru magistrați și cuplată cu o performanță proastă, o subperformanță incredibilă, un lanţ de prescripții care nu se mai opresc, cu cât ești mai infractor, cu atât mai ușor opțiunea anumită prescripție. Astea sunt instituțiile care funcționează în perioada aceasta de criză, dar funcționează într-o direcție exact greșită, din păcate.