Video Dragoş Anastasiu, despre inechitățile măsurilor de austeritate, bonusurile de la CCR și banii pentru partide

Cresc, de asemenea, accizele la combustibili, alcool şi tutun. Una peste alta, sindicatele au explodat, însă premierul afirmă că este deschis la discuţii. Cu toate astea, liderii bugetarilor nu trebuie să se aştepte la vreo soluţie miraculoasă. Doar că sindicatele nu se limitează la a ameninţa cu greva generală. Liderii angajaţilor la stat solicită sesizarea Curţii Constituţionale, pe motiv că - în timp ce reduce salariile din administraţie - Executivul alocă peste 1,3 miliarde de lei partidelor. 

Când vine vorba despre primele de pensionare ale judecătorilor de la CCR, Ilie Bolojan spune ca sunt imorale, dar legale, atât timp cât instituţia are destui bani la buget să le achite. Noi am analizat întreaga situaţie alături de Dragoş Anastasiu, vicepremier. 

Marius Pancu: Aţi fost şi consilierul lui Nicuşor Dan, acum aţi trecut într-o poziţie ministerială, la Palatul Victoria. Ştim că Nicuşor Dan s-a opus creşterii TVA, a spus-o în campania electorală. Cum l-aţi convins, Guvernul, Executivul, pe Nicuşor Dan să accepte asta?

Articolul continuă după reclamă

Dragoş Anastasiu: Să ştiţi că noi toţi ne-am dorit să nu creştem TVA-ul şi cred că fiecare prim-ministru sau ministru sau viceprim-ministru îşi doreşte să intre într-un mandat prin a oferi ceva, nu prin a lua ceva.

Marius Pancu: Şi totuşi ... 

Dragoş Anastasiu: Şi totuşi, am plecat de la ideea că nu creştem TVA-ul şi că încercăm să tăiem din grăsimea statului român şi să vedem cum reprioritizăm investiţiile, am făcut un plan, cu care ne-am dus către investitorii şi finanţatorii noştri şi nu a fost suficient. Ştiţi cum e. Te duci la bancă să-ţi iei credit, pentru o casă, şi te duci şi spui: câte venituri ai, câte cheltuieli ai, câţi bani îţi rămân. Pentru că banca vrea să ştie că îşi primeşte banii înapoi. Deci toţi cei care ne finanţează pe noi sau investesc în noi doresc să aibă un business-plan, dacă vreţi, un buget care să le dovedească faptul că avem capacitatea să dăm banii înapoi. Fără această creştere de TVA şi de accize şi aşa mai departe, cifrele nu au ieşit. Avem o ţintă precisă, la care noi înşine ne-am obligat, să avem la sfârşitul anului viitor un deficit de 6% din PIB. Noi înşine ne-am obligat la acest lucru. Noi ne-am duce, anul acesta, spre 10%, dacă nu am lua măsuri dure, aşa că avem 4% din PIB de recuperat. Discutăm de aproape 100 de miliarde de lei pe care trebuie să îi producem la buget.

Marius Pancu: Ce v-a spus Comisia Europeană când le-aţi prezentat planul acesta, cu reduceri doar la stat, pe spor?

Dragoş Anastasiu: În primul rând, faptul că reducem cheltuieli este un deziderat. Noi am mai spus de multe ori că reducem cheltuieli. Nu e prima dată când ne ducem către finanţatorii noştri şi spunem că reducem cheltuielile. Credibilitatea statului român este destul de scăzută. Sigur că, este o echipă nouă, este un premier nou, care a dovedit că face acest lucru, dar lucrurile acestea nu se întâmplă peste noapte, ori noi suntem, cumva, cu spatele la zid, pentru că pentru a evita scenariul Grecia, deci acest "junk", această retrogradare a ratingului de ţară care ne duce către zona în care investitorii sunt avertizaţi să nu vină în România, şi nu ne dorim asta, pentru că este o catastrofă, ar însemna să ne întoarcem 15 ani în timp. 

Marius Pancu: Aici trebuie să explicaţi mai mult, pentru că dacă îi spuneţi omului de acasă, care oricum este deja afectat de tăierea sporului, poate pierde 600-700 de lei la salariu, de creşterea TVA, de creşterea accizei la carburant, deci suportă din bugetul propriu enorm deja, va spune - Ce înseamnă catastrofa asta că nu vin investitorii? Pentru omul de rând ce ar putea însemna să intrăm în "junk"?

Dragoş Anastasiu: Păi uitaţi-vă la ce s-a întâmplat în Grecia şi vă dau câteva elemente. În momentul în care finanţatorii îşi retrag banii, pentru că ei nici măcar nu mai au voie, nu ştiu, fonduri de investiţii, fonduri de pensii şi aşa mai departe, toţi cei care finanţează statul român, care ne cumpără titlurile de stat, dacă noi devenim un stat nerecomandat, ei sunt obligaţi să se retragă din investiţiile din România. Îşi vor vinde aceste investiţii, le vor vinde foarte jos, ca să scape de ele. Băncile noastre vor suferi, băncile nu ar mai putea să dea credite. În Grecia s-a ajuns la un şomaj de 30%. Se blochează plăţile în economie. Deci Grecia a avut nevoie de 8-9 ani ca să iasă din acest marasm. Pensiile au scăzut, salariile au scăzut, şi nu cu puţin, ci cu foarte mult, şomajul a crescut foarte mult. Deci în momentul în care noi nu mai primim finanţe să ne finanţăm, pentru că trăim deja pe datorie, da? Deci mai mult de 20% din ce cheltuim noi, nu cheltuim din ce încasăm, cheltuim din ce împrumutăm şi dacă nu mai avem de unde să ne împrumutăm sau împrumuturile sunt extrem de scumpe, statul român intră într-un fel de colaps, intră într-o incapacitate de plată. Ori noi a trebuit în şapte zile, de când acest Guvern există, să evităm această catastrofă şi eu cred că, cu aceste măsuri, care au fost necesare, nedorite, dar necesare, nedorite de preşedintele României, nici de noi, dar absolut necesare ca să convingem finanţatorii noştri că nu ne ducem în incapacitate de plată, ne-a scos, cred eu, şi am aproape această convingere, că peste câteva săptămâni, când vor veni la noi agenţiile de rating, adică cei care ne spun nouă că suntem buni sau nu suntem buni în ceea ce priveşte bugetul României, nu ne vor descalifica, ne vor lăsa acolo unde suntem. Asta ar însemna că nu devenim o ţară nerecomandată investiţiilor.

Marius Pancu: Nu mi-aţi răspuns la întrebare. Însă i-aţi prezentat tabloul acesta lui Nicuşor Dan şi a înghiţit broasca? A spus "da, înţeleg, asta e"?

Dragoş Anastasiu: Premierul României a vorbit cu preşedintele şi sunt absolut convins că, cei doi fiind oameni raţionali, fiind matematicieni, înţelegând cifre, după reacţiile pieţelor, după reacţiile Comisiei Europene, asta era singura soluţie pe care o puteam adopta ca să evităm ce era şi mai rău decât imaginea actuală. Dar aş vrea să vă spun că imaginea actuală, combinată cu toţi banii care o să mai vină din PNRR, nu arată catastrofal. Sigur, nu arată că va fi uşor. Va trebui să strângem cureaua peste tot, va trebui să eliminăm toate inechităţile din societatea românească, dar eu sunt optimist că, dacă nu intrăm în "junk", şi nu vom intra în "junk", vom ajunge într-o zonă în care dăm acum cu fundul de pământ, dar avem de unde să ne ridicăm.

Marius Pancu: Imediat ajungem şi la inechităţi. Mă interesează, însă, tot privitor la TVA, ce facem cu colectarea? Avem cea mai proastă colectare din Uniunea Europeană. Cota de TVA este undeva la un nivel mediu. De ce s-ar schimba ceva doar pentru că această cotă creşte? Ce se va întâmpla cu colectarea propriu-zisă?

Dragoş Anastasiu: Nu se va întâmpla pentru că această cotă creşte. Eu, personal, sunt răspunzător pentru reformă. Nu vă explic care este planul, pentru că planul este destul de ... 

Marius Pancu: Ba da, explicaţi-mi, pentru că nu vreau să trăim aşa, ca într-un serial de pe Netflix, să ne ţineţi cu sufletul la gură până la următorul episod.

Dragoş Anastasiu: Deci vom avea o echipă la Guvern, echipă care se va ocupa de câteva chestiuni importante pentru statul român. Una este reforma resursei umane, pentru că fără oameni bine calificaţi şi bine motivaţi nu poţi să faci treabă. A doua reformă este simplificare-debirocratizare. Asta înseamnă că business-ul va merge mai uşor şi vom avea nevoie de mai puţini oameni care să gestioneze hârtii. A treia chestiune se referă la digitalizare, pe care trebuie să o facem în paralel cu debirocratizarea, că nu vrem să digitalizăm birocraţia. Şi a patra chestiune, foarte importantă, este frauda fiscală. Şi aici vă asigur că şi preşedintele şi premierul au un focus deosebit. Vom face în aşa fel încât să diminuăm această fraudă fiscală prin diverse metode, inclusiv prin introducerea unor, că se tot spune digitalizarea ANAF-ului, dar nu este numai digitalizarea ANAF-ului, sunt tot felul de sisteme moderne care să ne ajute să depistăm frauda fiscală.

Marius Pancu: Ştiţi cum e. Avem această bornă, 1 august, când creşte TVA. Vreau nişte borne şi nişte ţinte şi pe cuvintele mari pe care le folosiţi dumneavoastră. Cât în plus vă angajaţi să obţineţi până la sfârşitul anului 2025?

Dragoş Anastasiu: Nu ştiu să vă spun acum. Mi-aş dori să vă dau cifre astăzi. Va trebui, că noi suntem de şapte zile şi şapte zile nu am făcut decât să stingem focuri, dar cu siguranţă vom avea această echipă, de care vă spun, în foarte puţin timp, probabil că în două săptămâni, şi ne vom pune ţinte reale şi vom vedea cele mai bune practici din alte ţări. Polonia a reuşit acest lucru, Estonia a reuşit acest lucru. Vom avea ţinte precise.

Marius Pancu: E luată în calcul măsura pe care analiştii o tot recomandă de atâta vreme? Respectiv TVA, taxa reinversată sau split TVA?

Dragoş Anastasiu: Este o discuţie pe care o tot discutăm. Era Gabi Biriş aici, mai devreme, el este adeptul acestei metode. Nu avem taxare inversă nicăieri în ţările europene. Are avantaje, dar are şi dezavantaje. Se formează o gaură mare de cash în prima perioadă, pe care România, în această perioadă, nu prea are cum să o finanţeze. Dar vom analiza, în continuare, inclusiv cu partenerii noştri de la Comisia Europeană, această variantă. Va trebui, dacă ne decidem să facem asta, să avem o derogare şi să putem să finanţăm lipsa de cash din prima perioadă. Dar sunt multe alte metode prin care putem să ne uităm la toată treaba aceasta şi eu mă adresez, cumva, şi poporului român să ceară bonul oriunde se duce. Că se duce la restaurant, că se duce să-şi spele maşina şi aşa mai departe, să ceară bon.

Marius Pancu: Noi am mai avut şi o loterie fiscală, în care lumea cerea bonul, şi tot nu s-a schimbat mare lucru.

Dragoş Anastasiu: Da, înţeleg, dar trebuie toţi să facem un efort.

Marius Pancu: Spunea premierul aşa "Va cauza puţină inflaţie creşterea TVA". Explicaţi-ne dumneavoastră, în procente, ce înseamnă puţină inflaţie?

Dragoş Anastasiu: Vom vedea care va fi inflaţia. TVA-ul creşte cu 2%. Putem să plecăm de la premisa că vom avea, din acest punct de vedere, o inflaţie de 1% suplimentar faţă de ce avem acum.

Marius Pancu: Care oricum este cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană.

Dragoş Anastasiu: Care, oricum, într-adevăr, este cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană. 

Marius Pancu: Dublă faţă de media UE.

Dragoş Anastasiu: Sunt multe lucruri de făcut, inclusiv cu Banca Naţională. Deci dacă ne liniştim puţin, ne apucăm de treabă.

Marius Pancu: Permiteţi-mi, că tot am fost colegi la un moment dat, de televiziune, de breaslă, dacă venea un afacerist la dumneavoastră, la Arena Leilor, Imperiul Leilor, şi vă spunea toate lucrurile acestea, fără un plan şi un studiu de impact, îl trimiteaţi acasă. Vă întreb acum, pe scenariul acesta, inflaţie plus 1%, tăieri de sporuri, venituri diminuate, cum se va reflecta asta în ponderea de consum a României? Care pondere ştim că este foarte importantă pentru creşterea economică. Cât va trage în jos creşterea economică? 

Dragoş Anastasiu: Este clar că toate aceste măsuri au tendinţe recesioniste, fără doar şi poate. Acum depinde de noi cât de repede absorbim banii pe care putem să-i absorbim din PNRR şi din fondurile europene şi cât de bine deblocăm economia românească, economie care a funcţionat până acum. Economia românească nu este în recesiune, nu a fost în recesiune şi nu este în recesiune.

Marius Pancu: Cât de aproape suntem de recesiune?

Dragoş Anastasiu: Nu suntem foarte departe, pentru că această creştere în primul trimestru a fost mică, de 0,5%, dar potenţialul economiei româneşti este foarte mare. Trebuie, în primul rând, să ... totul pleacă de la capacitatea noastră mentală de a gândi pozitiv, că asta se întâmplă în business. Adică trebuie să nu ne mai aricim. Asta s-a întâmplat în ultimele şase luni. Lumea nu a mai investit, pentru că a avut incertitudinea politică. Ce se întâmplă dacă câştigă respectivul X? Ce se întâmplă dacă câştigă respectivul Y? Nu cumva ar trebui să plec din ţară? Nu cumva ar trebui să nu mai investesc? Ei, acum cred că lucrurile se liniştesc din acest punct de vedere.

Marius Pancu: Gândirea pozitivă acoperă facturile, domnule Anastasiu?

Dragoş Anastasiu: Scuze, nu am înţeles.

Marius Pancu: Gândirea pozitivă acoperă facturile? 

Dragoş Anastasiu: Gândirea pozitivă în economie înseamnă că încep să investesc. Am încredere, câştig încredere şi încep să investesc. Încep să gândesc pe termen scurt, mediu şi lung şi nu mai blochez banii, banii trebuie să se învârtă. Economia înseamnă investiţii străine. Oamenii or să vină la noi, dacă au certitudinea că se întâmplă lucruri bune. Cred că un Guvern condus de un premier precum domnul Bolojan inspiră această încredere sper şi românilor, deşi sunt supăraţi, mulţi dintre ei, şi asta este de înţeles, dar inspiră încredere şi pieţelor şi investitorilor din străinătate care, şi să ştiţi că, şi în poziţia care sunt, într-o săptămână am primit foarte multe mesaje, din foarte multe ţări, de la oameni care sunt interesaţi de România. Trebuie să ne liniştim, trebuie să inspirăm încredere şi atunci economia se va relansa.

Marius Pancu: De ce nu aţi început reformele cu pachetul 2?

Dragoş Anastasiu: Pentru că suntem într-un moment de urgenţă. Deci noi acum am stins focul. În acest moment de urgenţă, toată lumea s-a uitat la noi pe probleme structurale, care sunt probleme de miliarde, nu de milioane. Puteam să începem, cum spunem premierul, claxonând şi scăzând sumele care se duc la partide. Va veni şi momentul în care ne vom uita la acest lucru. Sigur că sunt chestiuni care au un impact mediatic puternic, lumea este supărată pe inechităţi, dar din punct de vedere structural nu înseamnă sume importante.

Marius Pancu: Păi haideţi să facem comparaţia aceasta. Vă auzeam mai devreme spunând că 11 miliarde economisiţi pe pachetul actual, anul acesta, şi 34 de miliarde anul viitor. Pe pachetul dumneavoastră numărul 2, la ce cifre ne uităm? Aveţi estimări?

Dragoş Anastasiu: Nu am să vă spun acum. Deci ce încercăm noi să facem, şi vom face, 10 miliarde, per total, să scădem din cheltuieli, acesta este pachetul total, 10-11 miliarde. 10 miliarde să reprioritizăm investiţiile şi 10 miliarde sunt din taxe şi din reajustarea accizei şi aşa mai departe. Deci anul acesta, 30 de miliarde. La anul sunt vreo 65 de miliarde şi încercăm să păstrăm această proporţie, de 33% fiecare parte. Cam asta este ce avem ca ţintă. Şi ne vom apuca şi de lucrurile care, repet, per total impact nu sunt foarte mari în economie, dar sunt zone de inechitate şi abuz care, cu siguranţă, trebuie înlăturate urgent. 

Marius Pancu: Cum veţi opri sporurile, bonusurile de pensionare pe care şi le acordă judecătorii CCR?

Dragoş Anastasiu: Ne uităm la ce se poate face din punct de vedere legal şi vom face să fie şi constituţional şi legal. Ne uităm şi la bunul simţ şi apelăm inclusiv la acest aspect.

Marius Pancu: Acolo nu există, cu siguranţă. 

Dragoş Anastasiu: Până când şi legile vor putea fi schimbate, cred că şi bunul-simţ poate să intervină.

Marius Pancu: Ştiţi cum spuneţi, legal, dumneavoastră, că tot l-am auzit şi pe premierul Ilie Bolojan, puţin mai devreme, spunând că sunt legale acele bonusuri de pensionare, dar legale au fost şi sporurile bugetarilor, sporuri care tocmai au fost tăiate.

Dragoş Anastasiu: Da, şi repet, unele se pot schimba prin Ordonanţe de Urgenţă, altele se pot schimba prin ordin de ministru, altele se pot schimba prin legi, altele sunt legi organice, trebuie să ne uităm şi pe constituţionalitate. Deci eu vă asigur că este focus pe fiecare inechitate pe care o vedem în statul român, pentru că al doilea pachet este tocmai despre echitate. Acum a fost despre sume mari, şi care erau necesare ca semnal pentru ca pieţele să înţeleagă că facem ceva, de asta nici nu a fost foarte mult timp de microchirurgie şi s-a făcut un oarece hei-rup, dar a fost necesar. Dacă nu făceam acest lucru foarte rapid, semnalul era foarte prost în piaţă. Acum avem următoarele două, trei săptămâni pentru a pregăti următoarele mişcări.

Marius Pancu: Înţeleg, dar cum reparăm inechitatea aceasta? Pentru că sunt sporuri, şi mă refer la acest spor de condiţii vătămătoare şi am purtat în ultimele zile discuţii cu mai multe categorii profesionale, deci sunt angajaţii ANAF, care au recunoscut la mine, în direct, că nu au nicio condiţie vătămătoare, dar a fost un spor menit să le crească salariile ... 

Dragoş Anastasiu: Aşa este.

Marius Pancu: Dar sunt şi oameni care, realmente, lucrează cu aceste condiţii vătămătoare, stau pe schele, stau expuşi substanţelor.

Dragoş Anastasiu: Da, aşa este.

Marius Pancu: Inechitatea aţi creat-o dumneavoastră, aruncând en gros acest spor. Cum îl reintroduceţi?

Dragoş Anastasiu: Deci noi am venit cu acest pachet de urgenţă şi, cu siguranţă, în a doua parte, al doilea pachet, şi asta vă asigur că nu va dura mai mult de două, trei săptămâni, vom lua toate aceste inechităţi şi vom corect inechităţile, pentru că aveţi dreptate. Totuşi, toate aceste lucruri s-au creat din inechitate în inechitate. 

Marius Pancu: Şi le corectaţi cum mai exact? Prin ce pârghii legale?

Dragoş Anastasiu: Prin pârghiile legale prin care au fost create, că aşa se întâmplă. Unele sunt la nivel de ordin de ministru, altele sunt la ... 

Marius Pancu: Adică reintroducem sporul acolo unde este cazul? Asta ar fi o ştire. Dacă îmi spuneţi că în trei săptămâni reintroduceţi sporurile pentru categoriile care le merită, asta ar fi o ştire.

Dragoş Anastasiu: Nu, nu am spus asta. Am spus că ne uităm să vedem, să reaşezăm toate lucrurile, ca să le ducem într-o anumită echitare. De fapt şi de drept ... 

Marius Pancu: Deci nu este posibil să revină sporurile în trei săptămâni? Ca să lămurim, să fie claritate.

Dragoş Anastasiu: De fapt şi de drept, nouă ne trebuie o lege mai deşteaptă a salarizării, pentru că toate aceste sporuri s-au născut, sunt 200 de sporuri, s-au născut ca reacţii la tot felul de plafonări. Deci a fost o inechitate peste inechitate. Ce va trebui să facem, dar avem nevoie de ceva timp, şi o să mă întrebaţi câte săptămâni, dar nu ştiu să vă spun câte săptămâni în secunda de faţă, dar avem nevoie de ceva timp ca să reaşezăm tot ce înseamnă venituri ale tuturor celor care lucrează la stat pentru ca ei să fie plătiţi corect, pentru ca cei care nu sunt competenţi, indiferent de unde au venit, că sunt de la partide sau că nu sunt de la partide, nu contează toată chestia asta, dar cei care sunt incompetenţi sau nu au chef prea mult de muncă, şi se întâmplă şi în antreprenoriat lucrul acesta, să poată să plece, să avem şi infuzie de oameni de afară şi să avem un aparat de stat care să fie motivat şi competent. Şi să nu mai avem 1.000 de sporuri, să avem un salariu ca la privat, plus bonusuri de performanţă, dar salariul respectiv să fie corect şi dacă respectivul lucrează pe o schelă sau o macara, are un salariu mai mare, pentru că aceasta este fişa postului, dacă cineva lucrează în Justiţie, nu are spor de confidenţialitate, ci în salariul său introducem această chestiune din fişa postului, şi să mai avem şi bonusuri de performanţă.

Marius Pancu: Bun, un minut mai avem. Avem o lege a responsabilităţii fiscale în România. Aţi folosit cuvântul catastrofă de nenumărate ori în interviul de astăzi, catastrofa economică în care ne aflăm şi care a fost produsă, evident, de guvernarea Ciucă-Ciolacu. Legea responsabilităţii fiscale presupune că trebuie să existe o finanţare explicită pentru orice fel de măsură. Veţi sesiza organele judiciare, pe această lege, cu privire la cei care au guvernat ţara în anii precedenţi?

Dragoş Anastasiu: Este o întrebare la care eu, în secunda aceasta, nu pot să vă răspund, pentru că nu am încă toate competenţele necesare ca să răspund la orice fel de întrebare. Este clar că ... 

Marius Pancu: În opinia dumneavoastră s-ar circumscrie unei astfel de anchete?

Dragoş Anastasiu: Eu cred că, şi asta am învăţat şi în viaţă, eu cred că cine greşeşte trebuie să plătească. Sigur că multe lucruri s-au întâmplat şi din bună-credinţă, dar poate că şi dintr-o lipsă de atenţie pe cât de mult ne întindem, cât ne este plapuma. Sunt multe lucruri care au trecut de o anumită limită de suportabilitate, dar de care a beneficiat, în general, societatea românească, şi de salarii mai mari, şi de pensii mai mari, şi de investiţii mai multe. Era nevoie de investiţii mai multe, doar că ne-am dus prea mult. 

Marius Pancu: Şi atunci ce a fost? Incompetenţă? Rea-voinţă?

Dragoş Anastasiu: Rea-voinţă cu siguranţă nu a fost. Trebuia, cumva, să se tragă linie la un anumit moment dat, pentru că este clar că ne-am întins mai mult decât ne era plapuma. Sigur că se răspunde politic, iar din punctul acesta de vedere se vede la vot, s-a văzut ce se întâmplă, iar aceasta este principala chestiune cu care oamenii politici sunt confruntaţi, cu votul oamenilor.

Marius Pancu: Ce s-a întâmplat cu Fondul de Rezervă? Cu devalizarea acestuia de către domnul Ciolacu?

Dragoş Anastasiu: Nu am făcut rectificări bugetare şi s-a folosit această metodă care a fost cumva mai la îndemână. Dar, repet, sigur, se putea face rectificare bugetară. Nu am argumente să vă spun că s-a făcut ceva cu rea-credinţă. Sincer vă spun acest lucru. S-au făcut şi multe lucruri care au ajutat societatea, după cum am spus, dar s-a şi greşit. Şi este cazul să corectăm şi este cazul, în primul rând, să corectăm inechităţile care ne-au frustrat, de altfel, pe toţi în această societate. Nu va fi uşor, va fi o perioadă dificilă, nu se va întâmpla totul de azi pe mâine, dar vă asigur că acest Guvern este determinat să elimine inechităţile şi să introducă eficienţa în aparatul bugetar.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰