Video Analiza summitului NATO. Rusia ar putea ataca în 5 ani, însă ținta de 5% din PIB pentru Apărare este 2035

Presedintele Macron i-a atras atenţia lui Trump că nu poate pretinde statelor să crească bugetul pentru apărare în timp ce le ameninţă cu tarife, aşa cum a făcut în cazul Spaniei, care refuză să achiezese la pragul de 5 la sută. Una peste alta, Donald Trump a plecat cu o altă părere decât a ajuns la Summit, a punctat chiar el, că a văzut o schimbare de atitudine şi că până la finalul întâlnirii n-a mai fost o simplă bifa biorcratică, pentru că a văzut că liderii din statele aliate îşi iubesc foarte mult ţările şi merită să fie ajutaţi.

Comunicatul final al summitului e de asemenea scurt, are doar 5 puncte şi total diferit de ce am văzut la alte reuniuni. Cel precedent avea 38, de pildă. În text, Rusia a fost menţionată o singură dată. La summitul de anul trecut ameninţarea rusească era evidenţiată de 40 de ori în comunicatul final, Ucraina şi războiul apar de 2 ori faţă de 64 anul trecut.  

În marja summitului, Olanda a decis să doneze României 18 avioane F 16 pe care s-a făcut instructajul piloţilor ucraineni. Preşedintele Nicuşor Dan s-a salutat cu Donald Trump şi a recunoscut că schimbul de replici a fost strict de politeţe, dar a avut o conversaţie ceva mai consistentă cu secretarul de stat Marco Rubio care era la curent cu situaţia şi alegerile din ţara noastră. N-au fost puse încă la punct detaliile privitoare la vizita la Casa Albă unde îl invitase Donald Trump la telefon şi nici nu se va întâmpla anul acesta, potrivit informaţiilor Observator.

Mult mai amical s-a arătat Emmanuel Macron cu şeful statului, iar cei doi au avut şi o întâlnire a francofonilor, spunea Nicuşor Dan. Nu a fost singura întâlnire tete-a-tete a lui Nicuşor Dan cu ceilalţi preşedinţi. Şeful statului a avut discuţii între patru ochi cu premierul Marii Britanii, cu preşedintele Cehiei, dar şi cu preşedintele Turciei. Discuţia cu Recep Erdogan s-a centrat pe securitatea Mării Negre. După summitul din Haga, Nicuşor Dan a plecat în Bruxelles. Acolo participă, joi şi vineri, la reuniunea Consiliului European. În absenţa lui Donald Trump, liderii europeni vor discuta despre continuarea sprijinului pentru Ucraina şi menţinerea presiunii asupra Rusiei. 

Am analizat întreaga situație împreună cu Ionela Ciolan, expertă în relaţii internaţionale

Marius Pancu: Ce am avut şi ce am pierdut? Care e impresia generală după summit? 

Ionela Ciolan: Depinde. Dacă folosim analogia paharului, optimiştii se vor uita la partea plină a paharului, iar pesimiştii la partea goală a paharului. Optimiştii văd summit-ul ca un succes, un succes în prisma faptului că diplomaţia europeană a reuşit să îl convingă pe Donald Trump să păstreze SUA angajate în NATO şi să afirme şi să reconfirme angajamentul SUA privind articolul 5 al NATO.

Pe de partea cealaltă este un succes şi pentru preşedintele Trump, un succes de imagine, pentru că a reuşit să convingă europenii să crească bugetul apărării statelor NATO de la 2% la 5% până în 2035. Dar apoi, dacă ne uităm la cei care zic că este un eşec, vedem faptul că este un summit fără o ambiţie strategică substanţială, vedem faptul că a fost un summit limitat în obiective, vedem faptul că nu ne-am ocupat foarte mult de a oferi o perspectivă de ambiţii pentru anii viitori.

Ceea ce aş vrea eu să adaug în plus e faptul că, practic, summit-ul NATO intră în această paradigmă a schimbării relaţiei transatlantice. Suntem întrr-o perioadă de recalibrare a parteneriatului transatlantic de la o relaţie bazată pe principii şi valori comune la o relaţie care pare mai curând tranzacţională şi bazată în anumite momente pe puncte convergente sau puncte divergente. Vedem faptul că lipseşte o perspectivă privind China, lipseşte o perspectivă privind politica de extindere şi în special aici extinderea către Ucraina, vedem faptul că deşi nu s-a menţionat direct, implicit vedem faptul că de Ucraina vor trebui să se ocupe europenii. Ăsta e mesajul principal pe care l-am înţeles.

Faptul că americanii zic că toată situaţia din Ucraina este o problemă europeană este un lucru pe care ei deja l-au confirmat în ultimele luni şi că europenii vor fi cei care trebuie să se asigure în ceea ce priveşte terminarea războiului din Ucraina susţinerea militară, financiară şi apoi partea de reconstrucţie.

De asemenea, aş mai adăuga în plus şi faptul că eu văd la momentul actual această schimbare şi reformă internă a NATO într-o creştere a pilonului european şi prin asta mă refer la faptul că europenii vor trebui şi din punct de vedere politic să ia mai multe decizii şi să îşi asume leadership-ul în cadrul NATO şi în cadrul acestui pilon european văd o importanţă crescută şi pentru UE. UE fiind cea care va susţine dezvoltarea bazei industriale de apărare europene şi de asemenea va şi finanţa o parte din această bază industrială.

Marius Pancu: Se mută aproape imediat după ce am vorbit despre programul REARM şi SAFE EU, se mută accentul pe achiziţii din altă parte. Cum va pica asta în ambiţiile pe care noi le tot discutăm de ceva vreme, de independenţă militară a Uniunii Europene?

Ionela Ciolan: Pe termen scurt trebuie să luăm în calcul faptul că europenii vor trebui să continue să cumpere pe pieţele externe, de la americani, de la israelieni, de la japonezi sau sud-coreeni, pentru că noi nu am ajuns să producem rapid şi în număr foarte mare la nivel european. Suntem încă la început în ceea ce priveşte această strategie europeană pentru industria de apărare. Din punct de vedere legislativ încă lucrăm la programul de implementare a acestei strategii.

Dar pe termen mediu-lung ambiţia e de asemenea să avem aceasta autonomie strategică şi să dezvoltăm o piaţă comună de apărare europeană, dar această piaţă comună va include şi cooperarea cu state care văd lucrurile la fel ca noi şi va include şi cooperarea cu parteneri din afara spaţiului european şi  SUA şi Canada.

E important de menţionat faptul că această cooperare se va face în două condiţii. Fie statele repective sunt state candidate la UE, cum e cazul Ucrainei şi aici putem să includem cumva şi Turcia, deşi este puţin mai nuanţată problema sau sunt state care au un acord de securitate şi apărare cu UE. (...)

Pe termen scurt continuăm să cumpărăm de la americani şi probabil că acest subiect este foarte spinos în relaţia transatlantică, pentru că americanii îşi doresc ca europenii să facă mai mult pentru apărarea lor, dar în acelaşi timp îşi doresc ca toate acele sisteme de apărare să fie cumpărate de la firmele americane şi nu europene, şi aici practic avem o problemă destul de mare din punct de vedere politic, pentru că decidenţii europeni vor dori ca acele achiziţii să fie cumpărate de la firme europene, pentru a putea dezvolta şi industria economică la nivel european pentru a avea motive din punct de vedere politic să le explice cetăţenilor că investim 5% în apărare, dar avem şi aceste fabrici care aduc competivitatea, care aduc noi locuri de muncă şi dezvoltarea economiilor noastre interne. E o chestiune destul de sensibilă şi e o chestiune care trebuie urmărită în perioada următore.

Marius Pancu: Cum şi cu ce rămâne Ucraina după acest summit? Unde lasă summit-ul aceste Ucraina ca şi poziţie de apărare?

Ionela Ciolan: După acest summit avem angajamentul aliaţilor să susţină în continuare Ucraina. Nu este un angajament complet al NATO, e unul individual din modul în care citesc eu această declaraţie, dar practic europenii vor continua să susţină Ucraina, pentru că afectează în mod direct securitatea europeană.

De asemenea, e important de menţionat că Rusia e inclusă ca o ameninţare la securitatea spaţiului euroatlantic, evident, limbajul în declaraţie este destul de restrâns şi neutru. Realitatea e că Rusia e o ameninţare substanţială, că s-ar putea să avem un atac rusesc asupra flancului estic pe teritoriul NATO al UE în următorii 5 ani. E o declaraţie pe care şi secretarul general Rutte a avut-o publică acum câteva săptămâni.

Practic, e o probabilitate destul de mare să avem acest atac şi e foarte important să ne pregătim. De aceea, pentru unii şi pentru mine summitul nu este neapărat un succes prin faptul că pare că nu ne-am trezit. Zicem că vrem să investim cei 5% pentru apărare, dar ne-am luat o perioadă de 10 ani în care vrem să facem aceste investiţii. În schimb, realitatea e că s-ar putea să avem un război la graniţa noastră mai curând. Nu ştiu dacă vom fi suficient de pregătiţi pentru momentul în care vom avea acest atac. 

Marius Pancu: Cum se suprapun cele câteva informaţii pe care le-am primit peste aşteptările noastre cu privire la o strategie mai elaborată la Marea Neagră şi ce ar fi trebuit să ceară şi să obţină autorităţile din România?

Ionela Ciolan: Nu cred că putem să avem la acest moment o strategie NATO la Marea Neagră, pentru că este foarte complicat. Nu există practic un consens politic din partea aliaţilor privind importanţa strategică a Mării Negre. Avem inclus în acest concept strategic al NATO, însă, din punct de vedere al implementării sale nu avem o implementare corespunzătoare. Ce observ eu e faptul că Marea Neagră ca zonă de interes va fi lăsată UE şi vedem că UE devine din ce în ce mai activă privind Marea Neagră.

UE a adoptat recent această abordare strategică privind Marea Neagră în care securitatea e unul dintre piloni, apoi e pilonul conectivităţii şi apoi cel economic. E în interes şi se discută foarte mult deja implementarea acestei abordări strategice. Unul dintre obiective e o relansare, o recalibrare a relaţiei dintre UE şi Turcia, pentru că avem nevoie să lucrăm cu Turcia pentru a asigura securitatea la Marea Neagră, un alt aspect va fi modul în care să ne asigurăm că europenii pot să ofere garanţii de securitate Ucrainei pentru că securitatea Ucrainei va afecta şi securitatea la Marea Neagră şi de asemenea trebuie noi ca ţară, România să încerce să obţină plasarea acelui HUB pentru securitate maritimă a UE în România, preferabil la Constanţa.

Deci, va trebui să avem o politică de lobby foarte activă la nivel european, nu doar din partea MAE, dar şi din partea Guvernului, a Administraţiei prezidenţiale şi poate a altor ministere de resort pentru a obţine acest câştig, a avea acest hub de securitate maritimă la Marea Neagră şi evident să încurajăm partenerii europeni să fie mai atenţi la ce se întâmplă în zonă şi aş mai adăuga aici un element în plus. Republica Moldova e inclusă în ceea ce considerăm noi regiunea Mării Negre şi va trebui să acordăm un interes important şi pentru a creşte securitatea Republicii Moldova. 

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰