Video "E umilitor pentru România, s-au depășit niște linii roșii". Editorialul lui Nicușor Dan, criticat dur

Textul semnat de Nicuşor Dan este, de fapt, o ridicare în slăvi a lui Donald Trump şi a leadershipului său, care s-ar bucura de un respect profund în rândul românilor, scrie preşedintele in editorial.

Laudatio-ul vine în siajul aniversării celor 250 de ani de independenţă a Statelor Unite. Preşedintele nostru nu a uitat să reamintească şi faptul că ţara noastră a permis imediat avioanelor de alimentare să foloseasca bazele de pe teritoriul României în războiul din Iran, deşi multe alte ţări europene au refuzat din start, iar simpla aluzie că şi Roma a dat permisiune a stârnit un scandal monstru în Italia.

Dan a şi afirmat că ne-am dori o prezenţă americană mult mai substanţială, dar a trasat şi liniile economice pe care şi-ar dori să mearga mai departe relaţia romano-americană: dezvoltarea proiectelor nucleare comune de la Cernavodă, implementarea reactoarelor modulare mici împreună cu parteneri americani și la realizarea unei gigafabrici de inteligență artificială în Dobrogea, dezvoltarea Portului Constanța ca principal hub logistic regional, cu un rol esențial inclusiv în reconstrucția Ucrainei, consolidarea lanțurilor de aprovizionare cu minerale critice și dezvoltarea Coridorului Vertical de Gaze resepctiv a proiectului Neptun Deep, pentru reducerea dependenței Europei de gazul rusesc.

Preşedintele a reamintit şi de rezistenţa anticomunistă din munţi, fără nuanţe însă, deşi aceasta a continut şi elemente legionare Nicuşor Dan i-a transmis lui Donald Trump că în timpul comunismului şi mai ales în munţi, românii aşteptau să vină americanii.

Şeful statului a încercat să se apropie cât mai mult de discursul MAGA conservator şi a afirmat că românii au o mare afinitate faţă de valorile americane, cum ar fi importanţa credinţei şi a familiei, necesitatea unor frontiere sigure, respectul pentru democraţie şi primatul libertăţii. Acum, să înţelegem ce este Newsmax. E canalul pe care după alegerile pierdute din 2020 Donald Trump şi-a diseminat masiv acuzaţiile că acestea au fost fraudate.

Prin urmare, firmele care se ocupa de asigurarea procesului electoral, la nivel tehnologic, au dat în judecată trustul de presă. Smartmatic a obținut o înțelegere cu despăgubiri de 40 milioane de dolari din partea Newsmax, iar Dominion a primit de la trust  67 milioane de dolari înainte ca procesul să devină public, iar judecătorii să dispună catre Newsmax publicarea tuturor deciziilor şi mesajelor care au dus la respectivele materiale de presă.

Mai mult, Newsmax a retractat ulterior toate afirmaţiile legate de fraudarea alegerilor. Dar, fastforward la campania noastra electorală pentru prezidenţiale, televiziunea Newsmax a fost una dintre cele la care atât George Simion, cât şi Călin Georgescu au dat interviuri şi au acuzat că în România s-a dat o lovitură de stat respectiv ca Nicuşor Dan a câştigat prin frauda şi e ilegitim.

În urmă cu mai bine de o lună, Administraţia Prezidenţială a încheiat un contract cu o firmă americană de lobby pentru 565 de mii de dolari pe lună pentru promovarea intereselor româneşti peste ocean. Rămâne de urmărit acum şi ce tip de interacţiune va avea Donald Trump cu Nicuşor Dan în momentul în care se vor întâlni, săptămâna viitoare, la summitul NATO din Ankara. Imaginea de ansamblu nu arată prea bine, pentru că preşedintele Dan va fi însoţit de un ministru interimar al Apărării şi o ministră interimară de Externe.

Noi am analizat întreaga situaţie alături de Oana Popescu Zamfir, directoarea Centrului GlobalFocus, care a oferit un interviu în exclusivitate lui Marius Pancu, pentru Observatorul de Noapte. Iată câteva dintre cele mai interesate declaraţii oferite de aceasta 

- Cât de oportun e editorialul lui Nicuşor Dan într-o astfel de publicație? 

- Este complet inoportun și este umilitor pentru România. Pentru că, indiferent de conținutul lui, în primul rând, președintele, care nu este o persoană fizică, este instituția prezidențială, reprezintă liderul acestui stat, trebuie să rămână într-un registru înalt din punct de vedere diplomatic și al reprezentării. Asta înseamnă că nu ai voie, ca președinte, să accepţi să figurezi sub orice formă în altă parte decât în, să zicem, la instituții de presă, cu o reputație dincolo de orice dubiu, indiferent de care parte ideologică, să zicem, ar fi. Pentru că înțeleg de ce administrația prezidențială nu ar fi preferat să scrie, de pildă, în New York Times, în Washington Post, care de multe ori au fost contrare administrației Trump, dar rămâne valabil că, până la urmă, doar în instituții de top ar fi normal ca președintele României să apară. 

Niciodată, niciodată în istoria postdecembristă a României nu s-a întâmplat ca vreun înalt oficial din România să se coboare la a publica pe un canal media cunoscut pentru teorii conspiraționiste și care să fie de mână a șaișpea, până la urmă. 

Avea pe vremuri Adrian Năstase o combinație, că nu există alt cuvânt mai potrivit, cu Washington Times. Și s-a mai întâmplat ca prin diverşi ziariști, și el și alți oficiali din acea perioadă, să publice din când în când, ori să publice câte un editorial, ori să dea niște interviuri care de fapt fuseseră solicitate ziariștilor să le fie luate pentru a apăra niște poziții sau altele. 

Dar totuși era Washington Times, nu era chiar orice fel de fițuică. Deci, din punctul meu de vedere, s-au depășit niște linii roșii clare și s-a ajuns la un nivel la care diplomația românească, instituțiile statului român au fost târâte undeva, într-o mocirlă în care n-ar fi trebuit să ajungă niciodată.

- Acum, doar ca să fac clar pentru telespectatori, problema pe care o semnalați în principal e reputația outlet-ului, să-i spunem, că nu e nici ziar, nu e nici televiziune, e pe site undeva îngropat. 

- Absolut, absolut. 

- Conținutul, pe de altă parte ... 

- Da, este, în primul rând, în primul rând este reputația, pentru că, până la urmă, și dacă Donald Trump citește personal ceea ce scrie în Newsmax, faptul că te cobori ca președinte  să alegi un asemenea canal înseamnă că nu ai altul. Pentru că dacă reușeai să ai o relație bazată pe respect reciproc instituțional, vorbind, nu neapărat personal, sau personal, cum Donald Trump are cu alți lideri europeni, atunci nu mai era cazul să folosești ușa din dos ca să te audă la un moment dat cineva. 

Deci alegerea canalului arată și o anumită disperare și faptul că suntem dispuși la orice fel de compromisuri. Poate, poate ne aude și pe noi cineva de la Washington.

- E un eșec al cărei instituții din statul român sau al căror instituții ale statului român faptul că după un an de zile nu avem ușa deschisă?

- Este atât un eșec al administrației prezidențiale pentru că are primul rol în reprezentare externă cât și al diplomației al Ministerului de Externe, al Ministerului Apărării care are o relație excelentă cu omologii americani și care ar fi putut să transmită președintelui acest lucru și că există aceste canale. Asta este partea cu totul și cu totul exasperantă din ce am văzut astăzi.

Noi avem relații excelente, solide cu Statele Unite pe partea de securitate, de apărare. Nu este nevoie să recurgem la astfel de gesturi de imagine pentru că noi avem consistență în relația bilaterală. 

Nu e nevoie doar de un fel de PR deșănțat pentru că avem lucruri concrete să ne spunem. România este o țară deloc neimportantă care are lucruri de oferit americanilor pe care americanii le recunosc deja. 

Este un eșec de asemenea al partidelor politice că n-au reușit să-și activeze canalele pentru a avea o relație politică cu administrația americană care să ia această consistență din relația bilaterală și să o ridice la nivel de relație bilaterală bună și de la o administrație la cealaltă. 

Deci e până la urmă un eșec general al reprezentanților actuali ai statului român dar se decontează din punctul meu de vedere în primul rând la președinte. Și aici ajung și la conținutul articolului pentru că, repet, este superficial, este foarte subțire, nu zice nimeni să nu avem un ton de deferență față de Donald Trump. Luați-l ca exemplu pe Mark Rutte,  secretarul general al NATO, care joacă rolul polițistului bun de foarte multe ori controversat și contestat de alți lideri europeni pentru că încearcă să ... 

Daddy, nu? Îl numeşte pe Trump Daddy. 

- Exact. Și îl laudă. Și s-a dus ultima dată cu niște foi de flipchart în biroul oval ca să explice contribuția pe care Donald Trump a adus-o la dezvoltarea recentă a NATO. 

Ne așteptăm ca data viitoare să se ducă, nu știu, cu benzi desenate, cu desene animate, cu poze, orice funcționează. Dar Mark Rutte în primul rând vine de pe alte poziții, vine de pe o poziție de influență atât personală ca lider, cât și din perspectiva alianței pe care o reprezintă.

Și Mark Rutte a păstrat până la urmă un ton decent în ceea ce discută cu Donald Trump. Ori, de asemenea, Mark Rutte are de comunicat și de negociat cu Donald Trump niște chestiuni esențiale așa încât se justifică o relație personală bună. În timp ce Nicușor Dan a făcut acest compromis impardonabil de a-și vedea numele publicat într-o publicație conspiraționistă și contestată pentru a nu comunica nimic până la urmă. 

Pentru că laudele aduse de ziua Americii nu ating, de fapt, substanța fundamentală a relației bilaterale, par scrise cu inteligență artificială. Iar solicitările pe care le face Nicușor Dan în niciun caz nu vor avea succes fiind făcute într-un colț anonim al presei americane  fără să existe deja măcar o negociere în progres, o discuție din nou substanțială pe acele capitole. Deci e o greșeală și pe conținut. 

- Aduc solicitările respective pe care le-am văzut așa expediate, practic o listă, o enumerare de solicitări în articolul respectiv. Aduc vreo piesă de puzzle în plus în conflictul nostru inter? De ce vă întreb asta? Pentru că a existat această speculație că de la energie s-ar fi luat Nicușor Dan și Ilie Bolojan, Ilie Bolojan și PSD și vedem aici în lista asta inclusiv generatoarele mici, modulare mici puse acolo pe listă cu partenerii americani, practic Doiceştiul  de care am tot vorbit. Avem și Cernavodă în parteneriat cu americanii. Faptul că sunt puse în articolul ăsta aduce vreo piesă de puzzle în plus în disputa noastră? Clarifică ceva? 

- N-aș ... n-aș putea să mă pronunț asupra originilor conflictului intern. Este limpede că România încearcă să mizeze pe cartea energiei în relația transatlantică, în speranța că în felul ăsta din punct de vedere economic, unde n-am fost foarte atrăgători de-a lungul timpului, dincolo de un anumit nivel pentru investițiile americane, pentru că n-avem forță.  

Nici nu suntem o piață destul de mare, nici nu avem proiecte mari de oferit, nu avem strategie și viziune ca să investim pe ani mulți în infrastructură majoră. Deci, din cauza că n-am fost foarte atrăgători, am încercat să venim cu ceea ce constituie într-adevăr un avantaj, anume energia și încercăm în clipa asta să punem cap la cap niște piese de puzzle, așa cum ați spus, în zona Dobrogei.

Pe de-o parte Neptun Deep, pe de altă parte Cernavodă, coridorul vertical pe care ar putea să vină gaz lichefiat american ca o sursă alternativă de aprovizionare pentru Europa, dar care în momentul ăsta nu este încă viabil din punct de vedere economic.

Problema este că, da, pare că mizăm totul pe o carte, anume pe energie, nu e neapărat un pariu greșit, ea constituie într-adevăr un avantaj, într-adevăr am putea la o adică să încercăm să facem un centru de date major care să sprijine atât interesele americane cât și chiar personale ale magnaților din tehnologie din zona lui Donald Trump, însă ca lucrurile astea să se concretizeze mai e drum lung, adică trebuie să asigurăm viabilitatea infrastructurii, trebuie să asigurăm viabilitatea economică.

Noi încă nu suntem capabili să ne protejăm infrastructura critică din zona Neptun Deep. Cum anume vom fi noi capabili să protejăm o infrastructură critică atât de sensibilă cum este un centru de date prin care circulă date personale? Și pentru Uniunea Europeană asta reprezintă o chestiune fundamentală care e exact în centrul conflictului cu Statele Unite. Deci noi va trebui să navigăm cu maximă atenție și relația cu Uniunea Europeană. 

Într-adevăr aici avem falii interne importante. Vedem din ce în ce mai mult că președintele pare că atunci când există un conflict între SUA și Europa să prefere mai degrabă partea americană în timp ce și noi cei care încă facem parte din Consiliul Consultativ al Președintelui pe Afacere Europene i-am recomandat la ultima întâlnire să prioritizeze interesele europene pentru că aici ne aflăm geografic și aici sunt interesele noastre existențiale. Chiar dacă relația cu SUA trebuie menținută și nu ar trebui să pregetăm niciun efort. Deci...

- O secundă aici pentru că erau întrebările pe care voiam să vi le adresez tocmai pentru că știu că faceți parte din acest grup de consultări. Noi despre liniile roșii am mai vorbit și aici împreună. Dacă nu se uite la noi președintele, deși informațiile din campania electorală cel puțin apropiate de stafful său de campanie erau că urmărește emisiunea. Dacă nu ne urmărește pe noi aici, spuneți-mi dacă dumneavoastră vă dăm un răspuns după ce explicați care sunt liniile roșii la care ar trebui să se oprească în raport cu administrația americană?

- E deocamdată de vreme președintele nu participă la toate întâlnirile. Am apreciat faptul că a participat la primele, consilierii îi transmit rapoartele pe care noi le redactăm. Am solicitat ca președintele să ne spună la următoarea întâlnire dacă apreciază că îi sunt utile recomandările noastre pentru că tocmai vedem că ceea ce pare să facă zilele astea merge în direcție radical opusă față de aceste recomandări și atunci are prea puțin sens să facem acest efort dacă nu suntem ceea ce președintele are nevoie în momentul ăsta.

La întâlnirile precedente a ascultat, a pus întrebări mai degrabă decât să exprime opinii,  sunt la fel de îngrijorată de faptul că au existat consultări în afara acestei structuri permanente pe afacere europene cu privire la comunicare strategică și combaterea interferențelor externe și la câteva luni mai târziu în continuare nu avem raport pe ce s-a întâmplat în perioada alegerilor. Președintele a găzduit la Cotroceni o conferință a unei entități private cu finanțare obscură și care nu părea să aibă pe nimeni dintre experții  recunoscuți în domeniul la masă și din contră părea să meargă într-o direcție foartea bsconsă și netransparentă din punct de vedere al abordării.

Deocamdată sentimentul meu este că președintele personal sau împreună cu echipa ia decizia să meargă în direcții complet opuse față de ceea ce aude de la mass-media, de la societatea civilă, de la mediul de expertiză în general și de la societate, de fapt.

- O să întreb popular, așa: face 560.000 de dolari pe lună articolul ăsta obținut în Newsmax? 

- Oh, nu! Poate să aducă României pagube de valoare echivalentă sau mult mai mari. În momentul de față sunt convinsă că pe termen mediu și lung acest editorial ne face rău, nu ne face bine ca țară.