Video Miza întâlnirii Donald Trump - Xi Jinping. Analist: Există teama să cadă în capcana lui Tucidide

În opinia preşedintelui chinez, nu ar trebui să existe o luptă, ci o cursă, în care ambele părţi încearcă să ţină pasul. Inteligenta Artificială - sau super inteligenţa, cum o numeşte, mai nou, preşedintele american - ar trebui să asigure pacea în deceniile care urmează, a transmis Trump, în deschiderea întâlnirii. Agenda discuţiilor este plină de subiecte sensibile: de la securitatea globală până la tarife. Deocamdată, Statele Unite și China au convenit să prelungească până pe 10 ianuarie armistițiul comercial care urma să expire pe 10 noiembrie. Tonul lui Xi a fost ceva mai apăsat şi a transmis că Statele Unite şi China ar trebui să evite capcana lui Tucidide. E un concept despre care noi am mai vorbit la Observatorul de Noapte, de nenumărate ori, pornind de la cartea cu acelaşi nume şi teoria că, între o putere economică emergentă şi una tradiţională, întotdeauna va apărea o scânteie de război convenţional, deci de acţiune armată. Iar cu privire la Taiwan, China a transmis că speră că SUA se vor opune independenţei insulei.

În paralel, în legătură cu războaiele deja declanşate pe glob, CIA a venit cu un avertisment cât se poate de dur. Rusia intenţionează să lanseze atacuri cu drone în Spania, Italia şi Franţa. Aparatele fără pilot vor fi lansate de pe nave comerciale, cel mai probabil din flota-fantomă a lui Putin, unde vor fi ascunse în containere, înainte de a fi asamblate sau pregătite pe punte. Dronele vor fi de tip Gerbera, varianta rusă a Shahed, cu o rază de acţiune de 600 de kilometri şi pot transporta până la cinci kilograme de material exploziv. 

Jurnaliştii de la El Mundo au facut această dezvăluire, dar acuzaţii au fost aduse şi de la tribuna Adunării Generale a Naţiunilor Unite, unde Volodimir Zelenski a declarat că Rusia a trimis pe front mercenari din 47 de ţări, printre care Ghana, Nepal şi India. În faţa acestor dezvăluiri, poziţia Kremlinului faţă de invitaţia adresată lui Vladimir Putin la summitul G20 din Miami, s-a nuanţat brusc. Acum prezenţa nu mai este sigură, aşa cum se întâmpla cu o zi înainte. Moscova afirmă că nu a luat o decizie, însă apreciază invitaţia amabilă, dar răspunsul va veni doar după ce va fi analizată şi coordonată.

Asta în timp ce Rusia continuă să-şi facă de cap pe teritoriul NATO. O nouă dronă ne-a intrat în spaţiul aerian şi s-a prăbuşit în judeţul Suceava, într-o zonă nepopulată. E chiar o variantă upgradată a unei drone, cum a dezvăluit ministrul Apărării. 

Şi pentru polonezi, ziua a reprezentat o provocare, după ce staţia terestră Starlink a luat foc în urma unui act de sabotaj. Respectiva staţie deserveşte şi Ucraina. Prezent la Adunarea Generală a ONU, ministrul polonez de Externe a lansat un avertisment direct, adresat omologului său rus, Serghei Lavrov.

Noi am analizat întreaga situaţie alături de Corneliu Bjola, profesor de studii diplomatice la Universitatea Oxford, care a oferit un interviu în exclusivitate lui Marius Pancu, pentru Observatorul de Noapte. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de acesta:

- Domnule Bjola, de la cursa aceasta pentru Inteligență Artificială vreau să pornim discuțiile care au avut loc între Xi Jinping și Donald Trump. În ce măsură a fost un moment cu substanță de moment Oppenheimer, dincolo de fast și pompă? 

- Să înțelegem contextul. De ce se vorbește acum cel mai des despre pericolul inteligenței artificiale? Pentru că discuția asta nu este nouă, este puțin mai veche. Întotdeauna există această teamă, că la un moment dat geniul iese din sub control și va crea foarte multă distrugere. Ei bine, în vara aceasta s-au întâmplat câteva lucruri care au subliniat faptul că, într-adevăr, această Inteligență nu poate fi controlată foarte bine. Nu este vorba că are intenții malefice, nu de aici plecăm. Nu este vorba de scenariu cu Terminator al lui Schwarzenegger. Nu asta este problema.

Problema este următoarea. S-a dovedit, în timpul verii, că poți să ai, să încerci să îmbunătățești performanța unei AI. Îi dai anumite task-uri și să devieze, încercând să atingă task-ul tău, să devieze de la proceduri și chiar, de exemplu, cum s-a întâmplat, să hăcuiască niște site-uri în ordine ca să obțină anumite rezultate. Deci, ideea de aici, de la care se pleacă, și au fost mai multe mărturii în acest sens, este că modul în care sunt gândite, desenate și articulate aceste modele de frontieră, inteligență, pot, într-adevăr, să scape de sub control, nu pentru că sunt malefice, ci pentru că nu respectă complet sau respectă cât să maximizeze ţinta pe care i-ai trasat-o. După aceste semnale, mai mulți CEO americani au subliniat nevoia de a încetini, inclusiv cei de la OpenAI, de la Claude și alte companii.

Unde intervine problema? Și aici China apare, și Statele Unite apar ca jucători geopolitici. Este teama! Ați menționat cazul cu capcana lui Tucidide, care este această teamă care există, că dacă un stat încetinește, celălalt se poate preface că încetinește și, de fapt, să continue. Pe partea chineză este deja problema a doua. Există deja un anumit decalaj față de companiile americane și companiile în favoarea americanilor și în favoarea companiilor chinezești și există teama că o astfel de încetinire ar mări sau chiar ar menține acest decalaj între companiile americane și companiile chinezești. Deci nu există încredere și de aici, din punct de vedere geopolitic, apare ca un fel de sumă nulă.

Unde apare oferta și care nu e neapărat nouă venită din partea chineză și din partea americană este ca să identifice în zone critice, cum ar fi, de exemplu, armele nucleare, în care nu amesteci Inteligența Artificială în acele zone. Biden a încercat să obțină un moratoriu pe acest lucru, când era președinte, adică să nu amesteci arme de distrugere masă cu Inteligența Artificială care ar putea să-ți acorde niște beneficii, să spunem, tactice de descurajare, dar la un cost pe care tu nu poți să-l estimezi corect.

De aici nevoia, pe care a exprimat-o președintele Xi și cred că şi președintele Trump, de a încerca să găsească o soluție care, așa cum s-a discutat în timpul războiului rece de armele nucleare, dar cu o cu totul altă tehnologie, să găsească o soluție în care riscurile cele mari să poată fi neutralizate. Dar, într-adevăr, aici suntem, cu o tehnologie care evoluează foarte rapid și care învățăm în fiecare lună că sunt probleme serioase în modul în care această tehnologie se dezvoltă fără capacitatea factorului uman de a interveni foarte eficient. 

Interviu acordat de Corneliu Bjola lui Marius Pancu, pentru Observatorul de Noapte

- Și un supliment de informație aici și vom vorbi și puțin mai târziu despre asta, inclusiv la tribuna ONU a fost făcută această dezvăluire din partea Australiei, că un agent de OpenAI a evadat din acel sandbox de care vorbim, din laborator, ca să înțeleagă lumea mai bine, și a atacat cu de la sine putere chiar o instituție care făcea parte din Sistemul Național de Sănătate. E primul astfel de caz cunoscut și dezvăluit în aceste zile asupra unei instituții publice. Asta ca un supliment de informație la ceea ce spuneați mai devreme legat de avertismentele pe care le-au tras până acum șefii de mari companii. Cine are mai mult de pierdut dintre China și Statele Unite și la nivel politic, mă gândesc, dacă Inteligența Artificială nu e controlată? 

- Pe termen lung, cam ăsta este semnalul trimis de cei care lucrează în aceste sisteme, este că toți avem de pierdut. Pe termen scurt, toți speră să aibă să câștige un avantaj. Dar, ca să vă dau un exemplu, apropo de informația pe care o ofereați, și de care am mai vorbit și eu în mai multe intervenții ale mele publice, la diferite prelegeri, marile companii în momentul de față acționează cu agenți AI. Deci nu numai modele de prompt, dar ei au desfășurat în cadrul lor tot felul de agenți și roiuri de agenți care să îndeplinească în diferite taskuri. Ce m-a surprins din anumite conversații pe care le-am avut, mă refer la companii de business, este că ei nici nu știu în momentul de față ce fac toate aceste echipe de agenți AI.

Deci se pierde controlul și pe agenții pe care îi desfăşori. Și asta este problema de care vorbim. Sunt foarte eficienți, sunt extraordinar de capabili, dar problema e în ce măsură. Deci țintele pe care i le dai, acele task-uri pe care le dai, și care ei pot să le eficientizeze foarte mult, rămân oarecum sub controlul factorului uman. Pentru business să spunem că poate un business nu prea are, nu există risc foarte mare. Dar dacă mutăm genul acesta de operațiuni în zona energetică sau într-o zonă de computer, de cybersecurity, atunci problema se complică foarte mult.

Ce se încearcă în momentul de față? Convenții, reglementări. Preşedintele Xi a menționat AI for Good. Deci sunt mai multe convenții care există, inclusiv de la OECD și de la alte instituții, care încearcă să seteze, să definească niște reguli pe care companiile, agenții, chiar și guvernele să le aplice voluntar. Deci nu e ceva care să fie foarte clar. Dar pericolul există, riscul există și știm asta și din timpul verii.

Apropo, celălalt caz, cu Mythos, acel model dezvoltat de Claude și care inițial trebuia să fie un model ca toate celelalte, numai că a devenit așa de eficient încât a reușit Mythos, la un moment dat, să fie așa de eficient, să spargă multe protecții cibernetice, şi de aici reacția lui Claude la acel moment de a nu permite, în sfârșit, distribuirea Mythosului pe scală largă și de aici și reacția foarte interesantă a administrației Trump la momentul respectiv de a bloca prin decizie guvernamentală accesul la Mythos și la Fable, dezvoltat de Claude, la toți cetățenii non-americani.

Ulterior, acest lucru a fost înlăturat cu anumite precauții luate de companiile respective. Ce vreau să atrag atenția este viteza, accelerarea acestui lucru. Anul trecut nu vorbeam despre acest lucru. Anul ăsta vorbim și sunt semnale din ce în ce mai clare că lucrurile acestea se accelerează. Și modul în care reușim să controlăm, mă refer, companiile mari reușim să controleze această dezvoltare este destul de incert.

- Vă mai aduc atenției un subiect care a apărut azi în legătură cu dezvoltările geopolitice, evoluțiile geopolitice. CIA avertizează că Rusia ar putea deschide acest nou front în Mediterană și să atace Franța, Italia, Spania. Care-i miza? 

- Într-adevăr, și aceste informații, care trebuiesc confirmate, fac referință și la un raport CIA, dar și la surse care vin din Danemarca. Pentru mine, informația legată de Danemarca mi se pare importantă. De ce? Pentru că Danemarca a suferit genul acesta de atacuri la începutul anului. Tot vorbim de drone care erau lansate dinspre vase rusești, din această flotă ascunsă. Deci, modul de transport al acestor drone este pe aceste vase fantomă care se apropie de granițele tale.

Care ar fi scopul? Într-adevăr, este de a crea în continuare o tensiune în statele europene, astfel încât sprijinul pentru Ucraina, la un moment dat, să cedeze. Și ăsta este contextul pe care trebuie să-l reținem foarte bine. Rusia, în momentul de faţă, este în impas în cadrul războiului din Ucraina. Cam toate vasele teritoriale minore pe care le-a făcut din martie au fost eliminate. Ucrainienii le-au recuperat cam tot până în acest moment. Îi așteaptă pe ucrainieni, însă, o iarnă grea. La fel și pe cetățenii ruși. Și în momentul acesta nu se întrevede pentru Rusia o soluție. De aici, încercarea de escaladare.

Escaladare înseamnă război hibrid, sabotaje și tot felul de atentate pe care le-au încercat şi acum le mută la un alt nivel. Presiunea pe care vor să o exercite este ca europenii să nu mai sprijine pe Ucraina. Astfel încât, da, presiunea sau, în sfârșit, avansurile teritoriale să poată fi făcute. Dar asta este foarte important și în contextul mai larg în care aceste discuții au loc și pe fondul retragerii de trupe americane din Europa. Asta este o oportunitate de aur pentru Rusia să testeze soliditatea, solidaritatea, da, trupelor NATO.

Nu vor încerca direct, cu trecere de tancuri neapărat peste graniţă, ca în Ucraina, dar vor încerca, și asta trebuie să înțelegem, vor încerca, pentru că au încercat să escaladeze prin genul acesta de războaie, de erodare, de încredere, de creier, de instabilitate și, eventual, nu, în prag de alegeri, mai ales în Franța, de exemplu, să miște puțin barometrul electoral către partidele care sunt mai puțin înclinate să susțină, din punct de vedere financiar, Ucraina, pe termen lung. Și pentru România aceasta are implicații și asta presupune, cred, că pentru iarna aceasta tot aparatul de securitate a României să fie în alertă maximă pentru tot felul de alterațiuni care se pot îndrepta. Prezența dronelor în spațiul românesc a devenit o rutină, din păcate, și asta creează, după cum vedem, și o anumită, mențin o anumită tensiune în societate.