Video Păcăleala pozelor făcute de AI pe care "nimeni nu le apreciază". Ce se întâmplă cu paginile care le postează

Anunţul vine în siajul convorbirii pe care Preşedintele Dan a a avut o cu Donald Trump. Altminteri, preşedintele României a confirmat oficial faptul că a fost sunat de omologul său american, care l-a felicitat călduros pentru victoria sa în alegeri.

În paralel, Uniunea Europeană a anunţat schimbarea strategiei de securitate pentru Marea Neagră, ceea ce întăreşte apărarea în special pentru România şi Bulgaria, tări care au deschidere la litoral şi a căror securitate pe mare a fost destabilizată din cauza războiului din Ucraina. O zonă la care România fusese deficitară inclusiv la nivel de cerinţe pe care să şi le exprime la nivel internaţional. Acum, noua arhitectura de securitate la Marea Neagră implică un sistem de avertizare timpurie în regiune, dar şi investiţii în porturi, căi ferate şi aeroporturi pentru a asigura că trupele se pot deplasa rapid în caz de nevoie.

De asemenea, UE se va asigura că nu există actori statali care vor sabotarea UE şi care să preia porturile strategice. Şi, deşi, securitatea României nu are decât de câştigat în urma acestor proiecte, fake news-urile curg în valuri pe reţelele sociale. MAPN a fost nevoit să dezmintă două dintre ele. Primul, că România instituie stare de mobilizare şi toţi bărbaţii români au interdictie de a pleca din ţară. Al doilea, că toate trupele americane se retrag din România. Iar perspectivele pentru gestionarea acestei lumi alternative, în care adevărul nu mai există, sunt sumbre.

Elon Musk, unul dintre cei mai mari colportori de fake news pe X, a semnat un parteneriat de 300 de milioane de dolari cu Telegram pentru integrarea chatbotului său Grok. Chatbotul Grok, care săptămâna trecută oferea, indiferent de întrebare, informaţii false despre un genocid al fermierilor albi în Africa de Sud, inclusiv cu poze complet fabricate de inteligenţa artificială. Acum, Musk a bătut palma cu proprietarul reţelei sociale folosite de Moscova şi sateliţii săi pentru a răspândi dezinformare, Pavel Duorv, cel care reclama fără dovezi ca Franţa intervine în alegerile din România. A şi fost descoperită între timp o întreagă reţea online de deziformare cu legături franceze, care a promovat - pe X - ştirile false cu privire la interferenţa electorală a Parisului în alegerile din România. 

Am analizat întreaga situație împreună cu Alexandru Gurău, fondatorul grupului "AI de noi", care urmărește depistarea postărilor care folosesc imagini fake

Marius Pancu: Unde începe şi unde se termină libertatea de exprimare pe reţelele sociale?

Alexandru Gurău: Ar trebui să ne gândim la cele două limite care există, cele două extreme. Una e libertatea de exprimare radicală, pe care o propun unii actori cum sunt Elon Musk sau Pavel Durov, şi cealaltă e cenzura extremă, reglementarea limbajului, care din nou, e periculoasă. Oferă un control instituţiei care nu e firesc să fie acolo. Oamenii au voie să spună ce e în neregulă, ce îi supără, ce probleme observă ş,a.m.d. E o linie fină, nu cred că există cumva o reţetă prin care să putem reglementa exprimarea, dar e clar că există nişte lucruri de bun simţ.

Nu poţi să ameninţi pe cineva, nu poţi să instigi la ură şi nu poţi să readuci la viaţă discursuri sau doctrine care în trecut au dus la crime împotriva umanităţii. Aşa ceva e dincolo de limitele unei societăţi civilizate. 

Marius Pancu: Haide să le explicăm celor care nu vă cunosc, cu ce vă ocupaţi şi cu ce v-aţi ocupat în toată perioada asta de campanie electorală, când îmi imaginez că a fost mai mult de muncă. Ca să îşi ia şi exemplele concrete despre elementele pe care le vizaţi voi. 

Alexandru Gurău: Noi am început prin a centraliza ceea ce am observat noi ca fiind în neregulă. Aceste discursuri care ori nostalgiau un trecut glorios comunist sau legionar. Ne-am uitat şi la lucruri mai subtile, cum ar fi pozele acelea foarte expresive, generate cu AI, care cerşeau interacţiune pentru a creşte paginile respective, gândindu-ne că ulterior vor fi redirecţionate spre propagandă sau altceva, lucru care s-a şi întâmplat.

Marius Pancu: Adică, paginile respective sunt "un fermier întors din Bruxelles" şi nimeni nu le apreciază. La asta vă referiţi, nu?

Alexandru Gurău: Exact, cele care fac apel la emoţii, cerşind interacţiunea asta care le creşte în algoritm. Am văzut că mai există şi alte strategii cum ar fi să propagi teme controversate astfel încât să generezi comentarii pro şi contra şi în felul ăsta iarăşi postarea respectivă primeşte atenţie şi creşte în algoritm.

Marius Pancu: Când creşte în algoritm, asta înseamnă că o văd mai mulţi oameni, ca să înţeleagă toată lumea. 

Alexandru Gurău: Da, exact, dobândeşte vizibilitate şi apoi poate fi şi editat în altceva. Se pot face multe, dar şi pagina în sine care deţine postările acestea dobândeşte mai multă vizibilitate, mai mulţi "followerşi" dacă vorbim de mai mulţi membri, sunt oameni care sunt traşi. 

Marius Pancu: E într-adevăr o problemă pe care am remarcat-o şi noi, monitorizând din presă. Foarte multe pagini care nu aveau aparent nici un fel de legătură cu lumea politică, din cele mai diverse domenii, de la medicina netradiţională sau homeopată sau religie, care dintr-o dată îşi schimbau denumirea şi candidau un anumit candidat. Explicaţi-ne acest fenomen. E premeditat sau nu? Sunt vândute paginile respective? Ce se întâmplă acolo?

Alexandru Gurău: Cu siguranţă sunt şi pagini vândute, dar sunt şi actori care fac asta ca să treacă neobservaţi până la un punct după care reorientează paginile respective. Ne putem uita în istoric de schimbări de nume, care e transparent pentru toată lumea şi putem vedea cum a început şi deodată este vorba despre propagandă.

Marius Pancu: Deja se pun germenii viitoarelor pagini de dezinformare?

Alexandru Gurău: Da, cu siguranţă, dar pot spune şi că încă nu s-a terminat cu ce a fost până acum. Mie mi se pare că încă se încearcă o instigare la revoltă, se încearcă aducerea oamenilor în stradă, refuzarea procesului electoral cu totul, care culmea, e un narativ pe care acum îl propagă, pe când l-au criticat atunci când CCR-ul a intervenit. Mi se pare că încă se vrea o destabilizare, ăsta e sentimentul pe care îl am. 

Marius Pancu: Din observaţia făcută de voi, care sunt elementele care au prins cel mai bine în România pe partea asta de dezinformare, ce fel de public a aderat la ele? Din ce domeniu erau paginile care s-au transformat în susţinere politică?

Alexandru Gurău: Putem spune că targetează o clasă socială care poate în trecut a fost neglijată de instituţiile statului. Nu li s-a acordat atenţia decât atunci când a fost vorba de obţinerea unui vot din partea politicului. Şi evident că au supărări care sunt legitime, supărări pe care şi eu şi membrii grupului nostru le avem. Ideea e cum procesezi aceste supărări şi ce soluţii cauţi pentru că mie mi se pare că se face apel la emoţie. Se vrea răzbunare, nu soluţii, nu reparat. Paginile care fac asta sunt din diverse domenii. Nici măcar nu mai pot spune că observ măcar un tipar. Pot doar să spun că fac apel în primă fază la tradiţie şi după aceea bagă propagandă. Pare că şi în zona asta de tradiţional se duc mult. Fac apel la instinctul conservator, dar într-un mod cumva dăunător. 

Marius Pancu: Care sunt soluţiile legislative pentru aşa ceva?

Alexandru Gurău: Cred că o bună parte din soluţii există deja, mai ales odată cu implementarea digital service act şi la noi prin legea 50/2024. Mai curând, aş zice că e o problemă de aplicabilitate la găsirea unor noi legi şi nici măcar nu vorbim de aceste noi seturi de legi. Putem vorbi inclusiv de codul penal acolo unde este cazul  pentru că reţelele sociale sunt considerate un spaţiu public şi atunci, ceea ce e cumva blamabil în spaţiul public  nu trebuie să se întâmple nici online. Dar oamenii au impresia că cumva acolo lucrurile stau altfel. Da, atunci când vorbeşti de lucruri care instigă la ură sau propagă panică în mediul online şi prin urmare în societate, nu sunt ok. Acestea sunt lucruri care sunt blamabile, chiar ilegale. 

Marius Pancu: Cum le putem stârpi? Pentru că îmi imaginez că volumul e atât de mare încât nu se poate ţine pasul cu el. 

Alexandru Gurău: Legislativ exista Digital Services Act. Mie mi s-a părut că reţelele sociale până acum nu au fost capabile să îl respecte. Foarte, foarte multe încălcări inclusiv în ceea ce priveşte transparenţa faţă de utilizatori, soluţionarea problemelor apărute, care sunt obligaţiile acolo. Răspunsul pe care îl au poate char şi la autorităţi în ceea ce priveşte conţinutul despre care s-a zis că trebuie înlăturat.

Marius Pancu: Dacă avem anumite reţele care nu vor să înlăture anumite conţinut, cazul Telegram e cel mai elocvent. (...) Dacă avem astfel de reţele, soluţia e interzicerea lor?

Alexandru Gurău: Nu sunt nici eu un susţinător al cenzurii, dar s-ar putea impune nişte restricţii mai drastice măcar în perioadele electorale. Pentru că însuşi reţelele au recunoscut că nu pot să se conformeze cu legile care sunt deja intrate în vigoare. Şi atunci, poate în perioada electorală mediul online ar trebui mai bine controlat. Nu aş zice să opreşti reţeaua de Social Media, dar ceva trebuie făcut. Şi mai curând statul ar trebui să ia o decizie sau UE. 

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰