Augustin Lazăr: Dosarele Revoluției și Mineriadei, amânate intenționat pentru ca Iliescu să nu fie judecat

"Străbunii latini ne-au lăsat sintagma: "despre morți numai de bine". Nu putem omite însă că strategia de temporizare a procesului Revoluției, recunoscută la comisia senatorială de Voican Voiculescu și alții, a reușit", a declarat Augustin Lazăr, procurorul general al României din 2016 până în 2019, pentru Digi 24.

"România a suferit condamnări multiple la CEDO, a plătit milioane de euro, pentru lipsa unui proces echitabil, lezarea dreptului la viață a 862 victime ucise după căderea dictaturii și circa 4.000 rănite. Dar, România nu are un Președinte judecat pentru infracțiuni contra umanității. Temporizarea s-a făcut cu voința disimulată a politicienilor implicați, impusă unei justiții ținută din scurt, prin persoane obediente.

Ironia istoriei, dezamăgirea celor care au muncit cu bună credință la aflarea adevărului. Dar mai ales a victimelor și aparținătorilor care au suferit și așteptau de 35 de ani, în zadar, un proces echitabil. Procesul a fost evitat cu obstinație de cei care au emanat voință politică de stat, generatoare a acestei strategii.

În final, adevărul a fost aflat de procurori și publicat: la Revoluție nu a existat nicio "insurgență securist-teroristă", iar la Mineriada din 13-15 iunie 1990 nu a existat nicio "rebeliune legionară". A existat doar o preluare violentă a puterii, cu consecințele cunoscute. Pentru tinerele generații este necesară o memorie judiciară corectă, care să elimine diversiunea și să permită construirea proiectelor naționale pe fundamentul adevărului", a mai transmis acesta. 

Moartea lui Ion Iliescu

Ion Iliescu a murit marți, 6 august, la vârsta de 95 de ani. A fost primul președinte al României postcomuniste, îndeplinind funcția de șef de stat în trei mandate: 1990-1992, 1992-1996 și 2000-2004. Ulterior, a fost senator, apoi s-a retras din viața politică. Era internat din luna iunie la Spitalul Clinic de Urgență "Prof. Dr. Agrippa Ionescu", fiind diagnosticat cu cancer pulmonar. Guvernul a aprobat, în ședință extraordinară, declararea zilei de 7 august 2025 ca zi de doliu național. Miercuri, 6 august, au început funeraliile de stat. Înalți oficiali români și străini și-au prezentat omagiile în fața sicriului depus în Sala Unirii din Palatul Cotroceni.

"Istoria îl va judeca pe Ion Iliescu, personajul central al tranziției anilor '90. Este obligația noastră să lămurim marile dosare ale epocii, pentru a merge asumat mai departe. Dumnezeu să-l ierte!" a fost mesajul transmis de președintele Nicușor Dan.

Cum a fost plimbat Dosarul Revoluţiei 

Dosarul Revoluției, în care Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus sunt acuzați de crime împotriva umanității, a fost retrimis în 2024 la Parchetul Militar pentru refacerea anchetei, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a constatat nereguli grave în rechizitoriu. Este pentru a doua oară când acest dosar se întoarce la procurori, din cauza neconformităților procedurale care împiedică instanțele să judece cauza pe fond.

Instanța supremă a decis că Parchetul nu a respectat obligația procedurală de a corecta neregulile semnalate într-o decizie anterioară, din 14 iunie 2024, considerând că rechizitoriul nu poate susține judecata în instanță, deoarece nu delimitează clar obiectul și limitele procesului.

De-a lungul anilor, dosarul Revoluției a fost blocat în proceduri, fiind constant "plimbat" între instanțe și parchete. Prima trimitere în judecată a avut loc în aprilie 2019, dar a fost returnată Parchetului din cauza neregulilor în anchetă, iar în 2022 a fost retrimis în instanță după refacerea rechizitoriului. În 2023, Curtea de Apel București a considerat legală trimiterea în judecată, însă ÎCCJ a admis ulterior contestațiile inculpaților și a constatat din nou deficiențe în anchetă.

Procurorii militari susțin că Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus ar fi indus în eroare opinia publică în mod sistematic, începând cu 22 decembrie 1989, prin declarații și acțiuni menite să creeze o psihoză generalizată de "terorism". Această strategie de dezinformare ar fi condus la situaţii de foc fratricid generalizat care au provocat 857 de morți, 2.382 de răniți și sute de cazuri de privare abuzivă de libertate. Scopul ar fi fost consolidarea puterii politice nou dobândite și obținerea legitimității populare.

Revoluția Română din decembrie 1989, începută la Timișoara și extinsă în toată țara, s-a soldat cu numeroase victime ca urmare a represiunii violente, iar ancheta penală a fost declanșată încă din 22 decembrie 1989. De atunci, peste 4.500 de dosare penale au fost deschise, însă doar 112 dintre ele au ajuns în instanță, iar majoritatea celor trimiși în judecată au fost membri ai structurilor de conducere politice și militare ale fostului regim comunist.

Tergiversarea Dosarului Mineriadei

Şi Dosarul Mineriadei, trimis în judecată în 2017, a fost întors la Parchetul Militar pentru refacerea anchetei de la zero, invocând nereguli procedurale și lipsuri în rechizitoriu. În primăvară, Parchetul a reluat ancheta și i-a trimis din nou în judecată pe Ion Iliescu și ceilalți inculpați, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu (fost șef SRI), Adrian Sârbu, Miron Cozma și alți foști oficiali, pentru aceleași fapte de infracțiuni contra umanității. 

Procurorii susțin că în iunie 1990, cei mai înalți factori decizionali din stat, în frunte cu Ion Iliescu, au orchestrat o acțiune represivă împotriva populației civile din București, în urma căreia au fost ucise patru persoane, două persoane au fost violate, peste 1.300 au fost rănite și alte 1.200 de persoane au fost arestate ilegal.

Mineriada a avut ca pretext dispersarea protestatarilor din Piața Universității, care cereau democrație autentică și ruperea legăturilor cu regimul comunist. În realitate, spun anchetatorii, conducerea statului a folosit violența pentru a elimina opoziția politică, aducând mineri și muncitori din toată țara, care au fost manipulați să atace studenți, intelectuali, jurnaliști și sedii ale partidelor de opoziție.

Dosarul susține că Iliescu și ceilalți lideri implicați au constituit un "grup criminal de tip sistemic", care a planificat și orchestrat represiunea. În perioada 13-15 iunie 1990, forțele Ministerului de Interne, ale Armatei și ale SRI, alături de peste 10.000 de mineri, au desfășurat un atac violent și sistematic asupra populației civile.

Persoanele arestate ilegal au fost duse în unități militare, unde au fost deținute în condiții degradante, lipsite de asistență medicală și supuse tratamentelor inumane, precum simularea unor execuții sau gazarea în spații închise. Această represiune a continuat până pe 22 iunie 1990.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰