Video STUDIU: 45% dintre români nu ştiu ce s-a întâmplat între 13-15 iunie 1990
Au trecut exact 35 de ani de la incidentele violente din Piaţa Universităţii, din timpul mineriadei, din 13-15 iunie 1990. Preşedintele a depus astăzi o coroană de flori în memoria victimelor la "Kilometrul zero al democraţiei" şi spune că justiţia are datoria de a face lumină în acest dosar.
Între timp, un sondaj INSCOP arată că aproape jumătate dintre români nu ştiu ce a fost Mineriada. Iar cei care ştiu sunt în general persoane care au trăit confruntările violente dintre manifestanţi şi forţele de ordine, oameni de peste 45 de ani, cu studii superioare.
Tinerii sub 29 de ani, în proporţie de 76%, nu ştiu ce s-a întâmplat în iunie 1990. Întrebaţi dacă, în cazul în care drepturile şi libertăţile le-ar fi ameninţate, ar participa la proteste în stradă, peste 50% dintre cei chestionaţi au răspuns pozitiv.
Percepția asupra evenimentelor din 13-15 iunie 1990
Dacii și romanii s-au înfruntat din nou la...
Sfântul Ilie. Obiceiuri şi tradiţii din 20 iulie....
Sfântul Ilie 2025. Mii de credincioși au venit la...
Fata pilotului mort în accidentul din Orăştie,...
Cositul, o tradiţie reînviată
Spectacol cu iz istoric în Capitala Moldovei
"Unul dintre evenimentele istoriei recente a României care a marcat profund regimul nostru democratic este cunoscut doar de puţin peste jumătate dintre români. Mai mult, se observă diferenţe semnificative de cunoaştere pe diverse categorii de populaţie. Peste 70% dintre votanţii PNL şi peste 60% dintre votanţii PSD şi USR declară că ştiu ce s-a întâmplat pe 13-15 iunie 1990, în timp ce 60% dintre votanţii AUR declară că nu ştiu ce s-a întâmplat în urmă cu 35 de ani.
De asemenea, 76% dintre tinerii cu vârsta de 18-29 de ani declară că nu ştiu ce s-a întâmplat pe 13-15 iunie. Pe de altă parte, 68% dintre votanţii AUR şi 64% dintre tinerii cu vârsta de 18-29 de ani declară că în cazul în care drepturile şi libertăţile le-ar fi ameninţate, ar participa în mod constant la proteste de stradă până când ameninţările ar dispărea. În contrast, doar 30% dintre votanţii PSD declară că ar participa la asemenea proteste. Raportat la totalul populaţiei, aproape 56% declară că ar participa la proteste pentru că doar aşa pot fi apărate drepturile şi libertăţile.
Dimensiunea acţională a apărării drepturilor şi libertăţilor prin proteste de stradă pare a fi ancorată mai degrabă în percepţia asupra prezentului, motivaţiile izvorâte din cunoaşterea evenimentelor relevante ale istoriei recente fiind mai fragile. Aceste date arată o dată în plus nevoia întăririi educaţiei cu privire la istoria recentă, ca element relevant pentru consolidarea culturii democratice şi a unei societăţi reziliente la agresiuni, care pun sub semnul întrebării însăşi fundamentele regimului nostru democratic", explică Remus Ştefureac, director executiv al INSCOP Research.
Datele au fost culese în perioada 26-30 mai 2025. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu, stratificat fiind de 1150 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9%, la un grad de încredere de 95%.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
