Alegeri istorice în Parlamentul European. Patru țări le vor permite tinerilor sub 18 ani să voteze
În perioada 6-9 iunie 2024, sute de milioane de europeni sunt chemați la urne ca să îi aleagă pe cei 705 membri ai Parlamentului European. Pentru prima data în istorie, patru țări vor permite și tinerilor sub 18 ani să voteze. Este un răspuns la apelul instituțiilor europene de a responsabiliza adolescenții, dar și un experiment pentru statele care iau în calcul să coboare vârsta la toate alegerile.
"Este o provocare foarte mare să ajungi la electoratul tânăr. La anul, vor fi patru țări în care vârsta de votare a fost coborâtă la 16 ani. Asta înseamnă că trebuie să ne adresăm unor adolescenți care au 15 ani acum. În Malta și Austria era deja permis votul de la 16 ani. Acum se adaugă Germania și Belgia. În aceste țări, guvernele implementează un experiment la alegerile europene. Vor să vadă cum decurge, apoi să îl extindă și la alegerile interne", a declarat Raffaella de Marte, șefa unității "Servicii pentru mass-media" din Parlamentul European, pentru Observator News.
Dacă totul decurge bine, exemplul de la alegerile europene ar putea să fie urmat de tot mai multe țări membre ale Uniunii Europene. Iar eurodeputații români consideră că schimbarea poate avea loc și în țara noastră.
"Categoric acesta e trendul pe care îl văd în Europa. Și carnet auto mai devreme de 18 ani. Eu cred că tinerii de azi au acces la mult mai multe informații decât pe vremea noastră și cred că trebuie să luăm asta în calcul. Energia cu care vin tinerii este absolut esențială, ei sunt întotdeauna cei care vor schimbare. Ei sunt cei care vor să îmbunătățească lucrurile, ei spun cei care spun că se poate și altfel", spune europarlamentarul Vlad Gheorghe.
În România, tinerii de 16 ani se pot angaja fără acordul părinților și pot plăti taxe, dar sunt și responsabili în fața legii pentru anumite fapte penale. Un proiect de lege pentru ca vârsta de votare să fie coborâtă la 16 ani nu a fost însă concretizat, deși a fost semnat de 29 de parlamentari.
Eurodeputații "fantomă" din Parlamentul European
Alegerile din 2024 sunt printre cele mai importante din ultimele decenii, atrag atenția europarlamentarii români. Uniunea Europeană își revine din mai multe crize pe care le-a traversat în ultimii patru ani, printre care pandemia Covid, războiul din Ucraina, criza refugiaților provocată de război și criza econimică provocată de criza sanitară.
Pe lângă aceste lucruri, pe liste se înscriu tot mai mulți politicieni eurosceptici. Grupul parlamentar Identitate și Democrație are în prezent 60 de membri din opt țări membre, printre care Italia, Franța și Germania. Un alt grup, cel al Conservatorilor și Reformiștilor, numără și el 65 de membri.
În ultimii patru ani, scopul acestor politicieni a fost de a se opune oricăror proiecte şi nu au reuşit să adopte nicio schimbare, din cauza diferențelor de opinie cu ceilalți colegi.
"Noi avem ceea ce se numește cordon sanitar în jurul extremiștilor, adică nu colaborăm cu ei. Pot să depună amendamente, să facă orice, nu îi luăm în considerare, deci influența lor e zero.
Chiar au venit degeaba aici, patru ani. Își primesc salariile, fac live-uri pe TikTok și Instagram și atât, nu au niciun fel de influență. Toate amendamentele pe care le propun ei noi le blocăm. Nu lucrăm cu ei atât timp cât nu avem un set comun de valori. Dacă tu îți propui să desființezi Uniunea Europeană, nu avem ce discuta cu tine. Noi vrem să lucrăm pentru binele europenilor, tu vrei să distrugi", explică europarlamentarul Alin Mituța.
Un semnal de alarmă îl trage și eurodeputata Ramona Strugariu. "Cel mai ușor de construit e un discurs anti-sistem. Nu pune în fața oamenilor nicio soluție, ci dărâmă orice tip de stablishment și se poziționează împotriva sistemului. Sunt convinsă că se poate stinge repede lumina, dacă nu suntem atenți. Cel mai negru scenariu e cel în care procentele de conservatori și extremiști pot schimba decizia europeană și echilibrul de putere în Europa și configurația grupurilor politice de aici. Cu cât sunt mai puternici cu atât au un cuvânt mai greu de spus", declară Strugariu.
Importanța Parlamentului European
Potrivit unor studii, între 60 și 70 la sută din legislația care se aplică în România provine de la nivel european. Ca să adere la Uniunea Europeană, o țară trebuie să implementeze tot ce a adoptat Parlamentul European de la fondarea UE la capitolul legislație. Spre exemplu, atunci când a aderat România, în 2007, erau 100.000 de pagini de legislație.
Ți-a plăcut acest articol?
LikePuteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰