Ce înseamnă că spitalele se pregătesc în caz de război. Arafat: Trebuie să ai întărirea capacităţii în anumite domenii

Ordonanţa de urgenţă care stabileşte cadrul legal pentru pregătirea sistemului sanitar în cazul unui conflict este în dezbatere publică. Astfel de proiecte legislative există în toate ţările membre.

Raed Arafat, şeful DSU: Sistemul sanitar trebuie să fie pregătit, este un interes la nivel european, la nivel NATO să fim pregătiţi, nu neapărat numai pentru situaţia de conflict. Şi situaţia de conflict este luată în considerare pentru că generează un număr mare de victime.

Adică inclusiv răniţi de război. Soldaţi sau persoane civile.

Alexandru Rafila, ministrul Sănătăţii: Organizează asistența medicală militară, chiar dacă discutăm de sistemul de sănătate, avem mai multe componente, iar Ministerul Apărării Naționale are o rețea medicală proprie care trebuie să facă față tuturor provocărilor, mai ales acum într-o situație tensionată cum este cea generată de războiul din Ucraina.

Iar numărul mare de răniţi necesită locuri în spitale, dar şi personal bine pregătit care să ştie să trateze pacienţi foarte mulţi într-un timp foarte scurt.

Raed Arafat, şeful DSU: Trebuie să ai întărirea capacităţii în anumite domenii. Capacitatea din Terapie Intensivă, să ai capacitate umană instruită, specialiştii din diferite domenii, urgenţe, terapie intensivă.

Toate acestea sunt planuri pe termen lung pentru care se pregăteşte deocamdată cadrul legal.

Maria Rohnean, reporter Observator: Dincolo de paturi suplimentare sau personal în spitale, e nevoie şi de stocuri de medicamente, materiale sanitare şi aparatură - toate gata să fie folosite în cazul unui dezastru sau al unui conflict.

Aici e vorba inclusiv de cutremure, inundaţii, explozii sau chiar o nouă pandemie. Ultimele două evenimente care au prins sistemul sanitar din România nepregătit au fost incendiul din Colectiv şi pandemia de Covid. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰