Cum poate să rămână Florin Cîţu premier, după moţiunea de cenzură. Bogdan Ciucă sau Lucian Bode ar putea fi sacrificaţi
Dacă va fi demis în urma moţiunii de cenzură, Florin Cîţu nu mai poate fi desemnat, imediat, ca premier, de către preşedintele României. Astfel, PNL ia în considerare propunerea unui premier de sacrificiu, care să se retragă înaintea votului de învestire.
Scenariul a fost pus în practică chiar şi de Florin Cîţu, în 2020, când guvernul Orban a căzut prin moţiune de cenzură, iar Florin Cîţu, pe atunci ministru de Finanţe, şi-a depus mandatul cu 15 minute înainte de votul de încredere al Parlamentului. Rolul său ar putea fi luat acum de Nicolae Ciucă (ministrul Apărării) sau Lucian Bode (ministrul de Interne), susţin surse din conducerea PNL pentru News.ro.
Acum, Florin Cîţu se află exact în situaţia în care se afla Ludovic Orban la începutul anului 2020. Moţiunea de cenzură depusă de social-democraţi are şanse foarte mari să treacă, în condiţiile în care PSD, USR şi AUR - partidele ostile premierului - au 50 de voturi peste limita majorităţii. Cum preşedintele Klaus Iohannis insistă ca Florin Cîţu să rămână premier, are nevoie de o variantă de sacrificiu pentru a respecta decizia CCR.
În acest moment, variantele luate în calcul de Iohannis sunt Nicolae Ciucă şi Lucian Bode, susţin surse liberale. Liderii PNL iau în calcul şi varianta în care, pe fondul crizei sanitare, Nicolae Ciucă să fie votat de PSD pentru şefia guvernului. Chiar dacă e parlamentar PNL, generalul Ciucă e văzut mai degrabă ca tehnocrat. În cazul în care va fi învestit, Ciucă va demisiona, astfel încât preşedintele să vină din nou cu Florin Cîţu premier, care să încerce să strângă o majoritate parlamentară.
Ce spune decizia Curţii Constituţionale
O decizie a Curţii Constituţionale din 2020 interzice ca premierul trântit prin moţiune de cenzură să fie tot el desemnat, imediat, prim-ministru de către preşedinte. Concret, după ce, în ianuarie 2020, guvernul Orban a căzut prin moţiune de cenzură, CCR a decis că preşedintele nu-l poate desemna tot pe Ludovic Orban ca primă încercare de a forma guvernul. Prin urmare, şeful statului a venit cu varianta Florin Cîţu, la acea vreme ministru de Finanţe. Numai că Florin Cîţu şi-a depus mandatul cu 15 minute înainte să primească votul de încredere al Parlamentului, dominat atunci de PSD. De ce?
Pe fondul pandemiei de coronavirus, care tocmai izbucnise, PSD era dispus să voteze un guvern Cîţu. În schimb, pentru a menţine parteneriatul cu PNL, preşedintele Klaus Iohannis îl dorea în fruntea guvernului pe Ludovic Orban, liderul de atunci al liberalilor. Prin urmare, Florin Cîţu s-a retras, iar preşedintele l-a desemnat prim-ministru pe Orban, care a fost instalat cu voturile PSD. Astfel, Florin Cîţu a jucat rolul premierului de sacrificiu, aruncat în lupta politică doar pentru a bifa cerinţa CCR.
Planul PNL, dacă pică Guvernul Cîţu la moţiunea de cenzură
Conform surselor Observator, în planul Partidului Naţional Liberal este inclusă şi varianta în care liberalii nu merg la primele consultări cu o variantă de premier, lăsând responsabilitatea găsirii unei soluţii pentru USR şi PSD.
Conform surselor Observator, după ce va pica Guvernul Cîţu în urma moţiunii de cenzură, PNL nu va merge cu nicio propunere la Klaus Iohannis pentru funcţia de premier. PNL vrea să lase USR - AUR - PSD să vină cu soluţa, transmite reporterul Observator Larisa Bernaschi. Cum această soluţie fie nu va exista, fie va pica la un eventual vot în Parlament, abia apoi va veni PNL cu o propunere, însă va fi o propunere-iepure care să se retragă, pe modelul Cîţu din martie 2020. În locul "iepurelui", PNL îl va propune din nou pe Florin Cîţu ca premier.
Cum USR a anunţat că nu îşi mai doreşte să facă parte dintr-o coaliţie de guvernare cu Florin Cîţu premier, PNL speră să poată negocia cu PSD obţinerea învestiturii, mai spun sursele Observator. PSD a anunţat deja că nu va susţine un guvern minoritar condus de PNL, însă liberalii speră ca prin introducerea în programul de guvernare a unor proiecte ale PSD să obţină minimul necesar de voturi, în jur de 50, care să le asigure guvernarea.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰