DOCUMENT. Noua formă a Legii salarizării: sporuri mai mari, salarii mai mici. Cine pierde bani și cine câștigă
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Noua formă a Legii salarizării vine cu schimbări importante pentru bugetari, de la salarii și sporuri până la regulile pentru profesori și angajații din Sănătate. Punctul de referință scade de la 4.100 la 4.000 de lei, iar documentele arată diferențe de sute de lei pentru unele categorii. În același timp, Guvernul trebuie să găsească bani pentru majorările promise, în condițiile în care Bruxelles-ul nu acceptă fără măsuri compensatorii creșterea cheltuielilor cu salariile peste plafonul de 8 miliarde de lei. Liderii PSD, PNL, USR și UDMR analizează proiectul zilele acestea, urmând ca săptămâna viitoare să se întoarcă la Cotroceni pentru noi discuţii cu Nicuşor Dan.
Potrivit documentelor publicate de Antena 3 CNN, noua formă a legii schimbă mai multe prevederi față de proiectul anterior. Valoarea de referință folosită la calcularea salariilor scade de la 4.100 de lei la 4.000 de lei, ceea ce înseamnă o reducere de 100 de lei, respectiv 2,44%. Pentru funcțiile la care coeficientul rămâne neschimbat, această scădere se reflectă direct în salariul calculat.
Cum se modifică veniturile
Documentele analizate de Antena 3 CNN arată concret cum se modifică veniturile pentru mai multe categorii:
- Un medic primar ar urma să aibă un salariu de 16.000 de lei brut, față de 16.400 de lei, adică 400 de lei mai puțin
- Pentru un medic specialist, salariul scade de la 13.120 de lei la 12.800 de lei, o diferență de 320 de lei
- În cazul unui asistent medical principal cu studii superioare, salariul este redus de la 7.872 de lei la 7.680 de lei, adică 192 de lei
- Pentru o infirmieră, diferența este de la 5.699 de lei la 5.560 de lei, respectiv 139 de lei
- În Educație, un profesor gradul I cu peste 25 de ani vechime ajunge de la 9.758 de lei la 9.680 de lei, cu 78 de lei mai puțin
- Un profesor universitar cu peste 25 de ani vechime ar urma să primească 16.000 de lei, față de 16.400 de lei, deci o diferență de 400 de lei
Și pentru funcțiile de demnitate publică apar reduceri:
- Salariul președintelui, la coeficientul maxim, scade de la 32.800 la 32.000 de lei, adică 800 de lei.
- Pentru premier, reducerea este de la 30.750 la 30.000 de lei, respectiv 750 de lei
- În cazul unui ministru, salariul scade de la 26.650 la 26.000 de lei, cu 650 de lei mai puțin
- Pentru un parlamentar aflat la coeficientul maxim, salariul este redus de la 24.600 la 24.000 de lei, o diferență de 600 de lei
Datele și coeficienții apar în documentele proiectului de lege și în anexa privind coeficienții, publicate de Antena 3 CNN.
Reguli mai clare pentru diferenţa salarială tranzitorie
Proiectul introduce și reguli mai clare pentru diferența salarială tranzitorie.
Aceasta se acordă atunci când salariul calculat potrivit noii legi este mai mic decât venitul avut în noiembrie 2026. Diferența nu rămâne însă fixă. Ea se reduce pe măsură ce salariul de bază al angajatului crește.
-
Scenariu pentru noua lege a salarizării: Profesorii și medicii ar putea primi bani luați de la alți bugetari
-
Valoare de referinţă mai mică în noua Lege a salarizării: 4.000 de lei. Modificări în educaţie şi sănătate
-
Ce au stabilit liderii coaliției la Cotroceni. SURSE: Decizia finală privind Legea salarizării, luată luni
Noua formă stabilește și că anumite venituri nu intră în această diferență, printre acestea fiind unele drepturi temporare sau variabile și anumite venituri provenite din fonduri europene.
Pentru angajații din străinătate apare o regulă separată. Valoarea de referință în valută va fi calculată în funcție de cursurile medii leu/euro și leu/dolar prevăzute în prognoza Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză.
Ce se schimbă pentru profesori
Și în cazul profesorilor apar modificări concrete.
În forma anterioară, premiul de performanță putea fi stabilit pentru 2 ani. Noua variantă permite acordarea și plata lunară a premiului pentru o perioadă de 3 ani pentru personalul didactic și didactic auxiliar.
Asta înseamnă că perioada maximă este extinsă cu un an.
În plus, anumite gradații de merit deja acordate pot fi transformate în premii de performanță și rămân valabile până la expirarea perioadei pentru care au fost acordate.
Pentru celelalte categorii de personal, mecanismul premiilor este însă amânat cu un an, de la 2028 la 2029.
Indemnizația pentru titlul științific de doctor este stabilită la 500 de lei brut pe lună, în condițiile prevăzute de proiect.
Mai mulți bani pentru unele sporuri din Sănătate
În Sănătate, proiectul aduce mai multe modificări care pot fi exprimate clar în procente:
- Pentru munca prestată în weekend, sporul crește de la 30% la 40%, adică cu 10 puncte procentuale.
- Pentru gărzile efectuate în zilele de sărbătoare, sporul urcă de la 20% la 30%, tot cu 10 puncte procentuale.
- În cazul condițiilor foarte periculoase, sporul maxim crește de la 50% la 55%, adică cu 5 puncte procentuale.
Totodată proiectul elimină plafonul care limita la 10% sau 20% din personal numărul angajaților care puteau beneficia de anumite sporuri.
Noua lege permite și acordarea unui spor de până la 30% pentru activități cu caracter excepțional. Criteriile de acordare ar urma să fie stabilite anual de consiliile de administrație, iar finanțarea este limitată la sursele prevăzute de legislația din domeniul Sănătății.
O altă prevedere nouă vizează un proiect-pilot care ar urma să înceapă în 2027.
Acesta poate fi aplicat în cel mult 4% dintre unitățile sanitare cu paturi din anumite rețele sanitare.
Este una dintre prevederile care nu apărea în forma proiectului din iulie.
Bruxelles nu acceptă creșterea bugetului la 12 miliarde de lei
Guvernul a propus o creștere cu 4 miliarde de lei, la 12 miliarde pentru bugetul de salarii. Comisia Europeană nu este însă dispusă să accepte noua propunere, aşa că insistă ca România să rămână la suma acceptată iniţial de 8 miliarde de lei. Altfel riscăm să pierdem 770 milioane de euro din PNRR.
Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, a explicat că orice creștere care trece de pragul de 8 miliarde de lei trebuie însoțită de măsuri compensatorii.
În acest context, Guvernul trebuie să găsească economii în alte zone pentru a putea finanța majorările prevăzute pentru anumite categorii.
O variantă analizată este mutarea unor bani între categorii de bugetari, astfel încât să existe mai multe fonduri pentru domenii precum Sănătatea și Educația, fără ca totalul cheltuielilor să depășească limitele negociate cu Bruxelles-ul.
Creșterea taxelor și concedierile au fost excluse din variantele discutate.
Sindicatele cer 25 de miliarde de lei în plus
Diferența dintre banii disponibili și solicitările sindicatelor este însă mult mai mare.
Revendicările profesorilor, medicilor și ale altor categorii ar necesita o creștere a bugetului de salarii cu aproximativ 25 de miliarde de lei.
Asta înseamnă cu 13 miliarde de lei mai mult decât creșterea de 12 miliarde de lei prevăzută în cel mai recent draft și cu 17 miliarde de lei peste plafonul de 8 miliarde de lei acceptat inițial de Comisia Europeană.
Profesorii, medicii și, mai nou, magistrații au amenințat cu greva, în timp ce partidele încearcă să ajungă la o variantă care să respecte atât solicitările bugetarilor, cât și limitele de cheltuieli.
Deocamdată, PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la un consens. Partidele au convenit însă că, dacă nu există o înțelegere comună, niciuna dintre cele patru formațiuni nu va depune separat proiectul în Parlament.
Forma finală a Legii salarizării ar trebui stabilită după rundele de negocieri din următoarele zile, înainte de termenul de 31 august.
