Bolojan sesizează CCR, după ce magistraţii cer în instanţă bani mai mulţi. "Depășește sfera de competenţă"

"Am decis astăzi în ședința de Guvern sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție. De ce am fost nevoiți să facem acest lucru? Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului, instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional pentru că, potrivit Legii 500 din 2002 privind finanțele publice și Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive și legislative. În acest moment, puterea judecătorească nu are nici competență tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector. E vorba de plata restanțelor salariale din zona de Justiție", a anunţat Bolojan joi în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Palatul Victoria.

"În luna martie, Înalta Curte de Casație a sesizat Curtea de Apel București, solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde lei, sume reprezentând restanțe salariale câștigate prin procese sau penalități la aceste restanțe. Ce am constatat foarte repede, cu mare celeritate: Curtea de Apel București a emis această acțiune la începutul lunii mai. Sigur, Guvernul a contestat această acțiune și termenul care a fost stabilit de către Înalta Curte este de 9 iulie. Prima instanță a stabilit în afara acestei sume și penalități de 1% pe zi din această sumă, care reprezintă 48 de milioane de lei pe zi, deci o sumă enormă, de aproximativ 9 milioane de euro, în afara amenzilor și a altor aspecte de genul acesta stabilite pentru Ministerul de Finanțe și pentru Guvern",  a mai transmis premierul interimar, adăugând că în afară de aceste sume cerute de ICCJ, mai sunt și sume în zona de parchet: 3 miliarde de lei.

"Dacă ar apărea o astfel de sentință, Guvernul este interimar, nu putem adopta o astfel de lege. Rectificarea poate fi făcută numai după ce Ministerul Finanțelor publică execuția bugetară pe primul semestru. Alocarea sumei se poate face prin majorarea deficitului, majorarea taxelor sau reducerea altor cheltuieli. Nu vrea nimeni să facă asta", a mai transmis premierul.

Sesizarea Curţii Constituționale în legătură cu un posibil conflict de natură constituțională apărut între Executiv și Înalta Curte de Casație și Justiție a figurat pe agenda ședinței de guvern de joi.  "Puterea judecătorească nu are nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat. Obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector (plata restanțelor salariale din justiție), instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, act ce reprezintă o ingerință directă în activitatea executivă a statului", se arată în nota semnată de secretarul general al Guvernului, Dan Reșitnec.

Măsura vine după ce, pe 5 mai, Curtea de Apel București (CAB) a admis acțiunea introdusă de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraților, apărute ca urmare a unor majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.

CAB a mai stabilit că Guvernul și Ministerul de Finanțe trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii instanței, cu penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, dar și amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.

Proiectul de buget transmis Parlamentului de Ministerul Finanțelor, în luna martie, prevedea aproape 5 miliarde de lei (1 miliard de euro) pentru ICCJ în 2026, o creștere de aproximativ 50% față de anul precedent. Sumele suplimentare erau destinate achitării unor drepturi salariale restante, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.

Restanțele au apărut după ce, în 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea salariilor judecătorilor și procurorilor cu 25%, pentru a se alinia unor decizii ale instanțelor. Majorarea se aplică retroactiv, începând cu anul 2018.

Guvernul a decis însă amânarea unei părți din aceste plăți, redirecționând fondurile către pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei promovat de PSD.

În cererea de chemare în judecată, Înalta Curte susținea că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care dețin titluri executorii neexecutate de peste zece ani. Totodată, Instanța supremă a acuzat Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat și subminează legitimitatea instanțelor.

Decizia de a acționa în instanță a venit după ce președinta ICCJ, Lia Savonea, a depus o plângere prealabilă la Guvern, în care critica măsurile îndreptate împotriva magistraților, inclusiv legea privind reducerea pensiilor.