Antena Meniu Search
x

Ministrul Finanțelor, primele măsuri din reforma bugetară: Fără indemnizaţie de vacanţă, scăderea numărului de secretari de stat sau reducerea posturilor vacante

Ministrul de Finanțe a anunțat primele măsuri din mult așteptata reformă bugetară. Astfel, se reduc posturile vacante din sistemul bugetar, se renunță la indemnizația de vacanță și va fi reduse numărul de secretari de stat cu 20%. 

Redactia Observator
de Redactia Observator

la 02.08.2023, 15:15

Ministrul Finanțelor, primele măsuri din reforma bugetară: Fără indemnizaţie de vacanţă, scăderea numărului de secretari de stat sau reducerea posturilor vacante - gov.ro

Ministrul Finanţelor Publice, Marcel Boloş, a anunţat miercuri, după discuţiile cu premierul Marcel Ciolacu, mai multe măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare, iar printre acestea se află reducerea numărului de secretari de stat cu 20%, reducerea posturilor vacante în sectorul public, fiind în evidenţă peste 200.000 de astfel de posturi. De asemenea, urmează să fie eliminată indemnizaţia de vacanţă, dar va fi păstrat voucherul de vacanţă pentru bugetarii care câştigă până în 10.000 de lei brut şi va exista un plafon la cheltuielile cu telefonia mobilă. Boloş a mai afirmat că trebuie redus cu 50% numărul de consilieri pentru directorii companiilor de stat şi companiilor de subordonare locală şi că vor fi pladonate cheltuielile autorităţilor locale pentru organizarea de evenimente.

Primele măsuri din reforma bugetară 

Marcel Boloş a prezentat miercuri, într-o conferinţă de presă, măsurile care vor fi luate pentru ministere, autorităţi publice centrale şi locale. 

“Vă este cunoscut din discuţiile care au avut loc în spaţiul public, reducerea numărului de secretari de stat, subsecretari de stat, funcţiile asimilate de demnitate publică cu 20%. Acest lucru s-a decis la nivelul coaliţiei şi după aceea, avem setul de măsuri care priveşte structurile organizatorice la nivelul autorităţilor publice centrale şi locale şi acestea o parte din ele vă sunt cunoscute: reducerea numărului de posturi vacante din sectorul public. Avem în evidenţă 204.000 posturi vacante care au drept consecinţă şi impact asupra funcţiilor de conducere din sectorul public, pentru că, împreună cu măsura aceasta a reducerii posturilor vacante cresc normativele de personal”, a afirmat ministrul Finanţelor, potrivit News.ro.

Pe acelaşi subiect

El a menţionat că un serviciu nu va mai putea funcţiona dacă nu sunt minim zece persoane angajate, iar o direcţie, dacă nu are cel puţin 20 de angajaţi. 

“Nu va mai putea funcţiona un serviciu dacă nu sunt minim zece persoane în subordinea şefului de serviciu. Nu va mai putea funcţiona o direcţie dacă nu sunt minim 20 de persoane în subordinea structurii şi directorului direcţiei de specialitate respectivă. Nu va mai putea funcţiona o direcţie generală dacă nu sunt minim 40 de persoane în respectiva structură. În felul acesta, funcţia de şef birou şi, respectiv organizările şi structurile care sunt de natura birourilor şi funcţia de şef de birou se desfiinţează. În plus, tot pe partea de funcţii de conducere, reducerea procentului de 12 la sută la opt la sută din numărul total de posturi existente la nivelul unei autorităţi publice centrale sau locale. Înseamnă o reducere a şefimii cu 30 la sută. Asta ar trebui să aibă impact nu numai pe cheltuielile de personal, ci şi în procesul de deservire a oamenilor. Trebuie să ne orientăm mai bine spre ceea ce înseamnă deservirea populaţiei, să debirocratizăm aceste structuri care deservesc oamenii”, a transmis Marcel Boloş.

El a adăugat că a întâlnit situaţii în care un birou avea doi angajaţi deşi organigrama prevedea cinci angajaţi. 

“Am fost de 30 de ani în administraţia publică locală şi am întâlnit adeseori situaţii în care, deşi era organizat un birou care până acum prevedea cinci posturi în subordine, din ele erau ocupate poate două. Deci e nedrept ca să avem astfel de situaţii în sectorul public şi, de asemenea, să avem funcţiile de conducere atât de stufoase şi structurile atât de birocratice, încât omul până la urmă să sufere din această birocraţie şi din felul în care avem organizate toate structurile funcţionale la nivelul autorităţilor publice”, a explicat ministrul Finanţelor.

Fără indemnizația de vacanță, dar rămân voucherele

El a mai anunţat că va fi eliminată indemnizaţia de vacanţă.  “Voucherul de vacanţă să ştiţi că nu era doar voucherul de vacanţă, era şi indemnizaţie de vacanţă pentru sectorul public. Rămâne doar voucherul de vacanţă. Se elimină indemnizaţia de vacanţă şi se limitează cuantumul până la care se acordă voucherul de vacanţă la sub 10 mii de lei brut. În felul acesta beneficiază de aceste, să zicem, avantaje, pe lângă sporuri în sectorul public, încercăm să limităm aceste drepturi la plafonul acesta de 10.000 de lei. Şi, atenţie, voucherul de vacanţă costă statul român 1,8 miliarde lei. Aceasta este un exemplu foarte elocvent de felul în care se utilizau banii în sectorul public şi felul în care propunem ca de acum înainte această măsură să fie aplicată pentru bugetari”, a mai transmis ministrul Finanţelor

El a mai afirmat că indemnizaţia de hrană costă statul român trei miliarde de lei şi se acordă fără limită şi fără plafon.  “De asemenea, tot în categoria beneficiilor, altele decât sporurile, indemnizaţia de hrană. Nu mă refer la normativele de hrană pentru ceea ce înseamnă apărare naţională, ordine publică. Nu, este vorba despre indemnizaţia de hrană şi în felul acesta, pentru ceea ce înseamnă utilizarea chibzuită, indemnizaţia de hrană costă statul român trei miliarde de lei şi se acordă fără limită şi fără plafon. Nu este normal ca unui funcţionar public care are un venit de 30.000 de lei să îi mai acorzi şi indemnizaţie de hrană şi trebuie să avem o utilizare chibzuită a acestor bani”, a declarat Marcel Boloş.

O altă măsură priveşte cheltuielile cu telefonia mobilă. “Plafon la cheltuielile cu telefonia mobilă: 500 de lei achiziţia unui aparat de telefonie mobilă, abonament lunar 50 de lei pe lună, maxim. Ce este peste plăteşte funcţionarul public dacă doreşte acest confort de a vorbi pe banii oamenilor. Pentru depăşire, plăteşte din buzunar”, a mai transmis ministrul Finanţelor.

Marcel Boloş a mai anunţat că autorităţile publice locale trebuie să aibă o limită la cheltuielile pentru organizarea de evenimente. “Şi acum urmează partea care ţine de autorităţile locale, capitolul care ţine de partea de sport, recreere, capitolul bugetar 67 îi spunem noi. El aici ţinteşte partea aceasta de organizări de evenimente. Uneori nu ajung weekend-urile pentru organizări de evenimente de către autorităţile publice locale. Nu spun cu răutate, spun doar că trebuie să fim atenţi că există o limită din veniturile proprii pe care o putem folosi pentru astfel de lucruri. Cetăţenii au votat pentru folosirea eficientă a banilor şi investiţiile trebuie să fie prioritare pentru ca să avem un nivel decent de dezvoltare a infrastructurii la nivel local. Sigur că aici domnul prim-ministru Marcel Ciolacu şi domnul preşedinte Nicolae Ciucă ne-au solicitat să testăm dacă procentul de 7,5% din venituri proprii este unul care este utilizat la primăriile care implementează investiţii şi în acelaşi timp asigură organizare de evenimente la nivel local. Şi aici procentul acesta s-ar putea să mai sufere modificări după ce vom face această testare”, a afirmat Boloş.

Ministrul a precizat că trebuie făcută o descentralizare a direcţiilor de sport, cultură, de sănătate publică, inspectorate şcolare, către autorităţile locale. “1 ianuarie 2025 - descentralizarea serviciilor publice de la nivel central, direcţiile judeţene de sport, direcţiile judeţene de cultură, direcţiile de sănătate publică, direcţiile sanitar veterinare, inspectoratele şcolare. 1 ianuarie 2025, ca prim pas pentru ceea ce înseamnă descentralizarea serviciilor publice şi apropierea acestui nivel de serviciu de cetăţean. Este foarte important ca cine decide asupra serviciilor publice de interes local să fie autoritatea locală şi de aceea până la această dată, transferul către autorităţile publice judeţene a acestui nivel de servicii se va realiza treptat. Nu este o măsură care să se aplice peste noapte, dar scopul final este de apropiere a serviciilor publice de cetăţeni”, a completat Marcel Boloş

De asemenea, instituţiile publice cu personalitate juridică de subordonare locală nu vor mai putea funcţiona dacă au sub 50 de posturi ocupate. 

“Instituţiile publice cu personalitate juridică de subordonare locală, adică invenţia aceasta de instituţii, doar pentru ca să îşi găsească de lucru, nu va mai putea avea loc, nu vor mai putea funcţiona dacă au un număr de sub 50 de posturi ocupate şi au activităţi care se suprapun şi sunt similare cu ale altor instituţii publice. Nu vor mai putea fi astfel de situaţii, iar ordonatorii de credite vor trebui să stabilească, în acord cu cele două reguli pe care le-am menţionat, care instituţii publice intră în regim de comasare reorganizare sau asigură transfer de activitate la primării sau la transfer de activitate la nivelul autorităţilor publice judeţene”, a afirmat ministrul Finanţelor

Totodată, Boloş a mai anunţat că trebuie redus cu 50% numărul de consilieri pentru directorii companiilor de stat şi companiilor de subordonare locală. 

“Companii de stat, companii de subordonare locală  - 50% reducere număr de consilieri ai directorilor generali, directorilor generali adjuncţi ai tuturor structurilor, dacă sunt la nivelul preşedinţilor de consilii de administraţie. Toţi reduc, după modelul ministerelor, numărul de consilieri, numărul maxim de membri în consiliile de administraţie, consiliile de supraveghere, consilii de conducere, indiferent de denumirea acestora. Este de maxim şapte persoane, deci avem şi interval minim şi maxim. O să vedeţi că există o reducere a acestor număr de membri în consiliile de administraţie şi în consiliile de supraveghere. Este inadmisibil ca anumite consilii de administraţie, indemnizaţia celor care conduc să fie dublul salariului unui ministru. Este aproape batjocoritor la adresa acestui patrimoniu pe care îl avem. Sunt pe pieţe de monopol, trebuie să înţeleagă că au bunuri pe care le administrează şi care sunt proprietatea statului român şi trebuie să gândească în acelaşi mod în care noi gândim la nivelul sectorului public. Remuneraţia ştiţi că are o componentă fixă care nu poate depăşi maxim şase salariimedii, se reduce la trei, iar la componenta variabilă atenţie unde este maxim şase salarii rămâne cu şase salarii, dar trebuie să fie achitate la zi datoriile faţă de buget, programele de investiţii să nu înregistreze întârzieri, volumul de arierate să nu crească în neştire şi, foarte important, acolo unde eşti administrator să nu fie înregistrate pierderi contabile, altfel componenta variabilă nu se mai ia”, a mai explicat ministrul Finanţelor. 

Boloş consideră că toate aceste măsuri sunt dure, dar a precizat că sunt necesare pentru ca România să îşi poată continua investiţiile pe care le are din fonduri europene. “Prima dată face statul primul pas, pentru că este aşa este corect faţă de contribuabili şi măsurile sunt măsuri destul de dure, le pot spune, dar necesare pentru ca România să îşi poată continua investiţiile pe care le are din fonduri europene, să îşi poată continua angajamentele pe care le are faţă de instituţiile financiare internaţionale. S-a vehiculat că sunt măsuri împotriva electoratului de dreapta, a electoratului de stânga. Exclus. Sunt măsuri pentru România. Sunt măsuri pentru români şi pentru ca să putem trece cu bine de acest moment de răscruce în care volumul de investiţii de 75 de miliarde de euro să poată să fie dus la bun sfârşit cu proiectele de investiţii, care sunt mult mai importante decât ţopăiala aceasta care există acum în sectorul bugetar”, a mai transmis Boloş.

Ți-a plăcut acest articol?

Like
Întrebarea zilei

Aţi avut nevoie de vreun medicament, pe care nu l-aţi găsit în farmacii în ultima perioadă?

Observator » Stiri politice » Ministrul Finanțelor, primele măsuri din reforma bugetară: Fără indemnizaţie de vacanţă, scăderea numărului de secretari de stat sau reducerea posturilor vacante