Video Bolojan, despre pensiile speciale: Vârsta de pensionare - 65 de ani, pensie de maximum 70% din salariul net
Premierul Ilie Bolojan a anunțat marți că vârsta de pensionare va crește la 65 de ani pentru magistrați, urmând să crească și vechimea, de la 25 la 35 de ani, necesară pentru a ieși la pensie. Asta înseamnă că un magistrat s-ar putea pensiona abia de la 58 de ani. În plus, pensia magistraților va fi de maximum 70% din ultimul salariu net, față de 80% din salariul brut, cât este în prezent.
Urmăriți LIVE TEXT pe Observatornews.ro principalele declarații făcute de premierul Ilie Bolojan:
- Ilie Bolojan: Avem o urgență legată de clarificarea modului în care se pensionează magistrații, rezolvarea situației era într-unul dintre jaloanele care ne permit accesarea de fonduri europene. Avem reținute peste 800 milioane de euro pentru 3 cauze pe care nu le-am îndeplinit din ultima cerere pe care am depus-o, dintre care peste 230 de milioane de euro reprezintă sumele care sunt reținute până la rezolvare. Avem ca termen luna noiembrie să îndeplinim aceste jaloane, altfel vom pierde banii. Pe toate cele 3 componente, operaționalizarea agenției care monitorizează performața companiilor, dar și privind transparența modului în care sunt desemnați oamenii în consilii de administrații, avem nevoie de aceste fonduri.
- Ilie Bolojan: Urgența - rezolvarea acestei probleme are elemente foarte importante, unul care ţine de echitatea socială cu pensiile speciale. Rezolvarea acestei probleme ține de îmbunătățirea actului de justiție în România. Se presupune că atunci când un om e la maturitatea vârstei profesionale, după ce a acumlat experiență, să poată pune această experiență în serviciul public. Dacă clarificăm cadrul legal, cu siguranță vom avea o calitate a serviciului de justiție din România mult îmbunătățită.
- Ilie Bolojan: Una dintre dintre fundamentele unui stat e sistemul justiție. E important să avem un sistem de justiție funcțional, de încredere. Care sunt problemele în zona de justiție? Aș puncta 3. Una dintre ele este ieșirea la pensie prea repede. Din cazurile pe care le avem în ultimii ani și am avut posibilitatea ca timp de trei luni de zile să semnez pensionări de magistrați, suntem în situația în care 2/3 dintre magistrați ies la pensie la 47,48,49 de ani. Este o vârstă a maturității profesionale în orice domeniu. E o problemă de calitate și de sustenabilitate în anii următori. Nu mai avem oameni care să înlocuiască. Nu mai există oameni pe piața muncii. Generațiile care vin sunt la jumătate sau mai mici decât cele care ies la pensie sau urmează. Avem o criză pe care o resimt cei din sectorul privat. Această propunere vine să crească vârsta de pensionare.
- Ilie Bolojan: O a doua problemă este faptul că valoarea pensiei este la nivelul ultimului salariu. Am avut două etape pentru aceste acumulări negative. Am avut ani, înainte de 2020 în care datorită formulei din lege, și anume ca pensia unui magistrat să fie 80% din venitul brut, în fapt 80% din venitul brut înseamnă mai mult decât venitul net. Ani de zile pensiile au fost mai mari decât salariile, lucru care este total anormal și nu există nicăieri, în afara unor pensii private. Acum s-a introdus o frână la această prevedere și s-a adăugat "dar nu mai mult decât ultimul venit". Ceea ce înseamnă că în acești ani de zile pensiile au fost la nivelul ultimului salariu. Suntem în situația în care o pensie medie în sistemul de justiție este de aproximativ 25.000 de lei, aproximativ 5.000 de euro net. O pensie medie în România este undeva între 500-600 de euro. E o diferență foarte mare și nicărieri în sistemele europene nu există o astfel de prevedere.
- Ilie Bolojan: A treia problemă, dar care nu e rezolvată prin această propunere, pentru că trebuie gândită o lege de salarizare clară, care se poate face până la toamnă, avem legi de salarizare neclare. Acestă situație ne-a dus să avem 20.000 de acțiuni în instanțe generate de oameni din sistemul de justiție pentru drepturi salariale, pe bază de discriminare. Pentru sporuri, pentru condiții vătămătoare de muncă sau pe acte administrative validate prin hotărâri judecătorești. În urma acestor sentințe în cascadă guvernele României au trebui să plătească aproximativ 10 miliarde de lei diferențe salariale în acest sistem. S-au făcut parțial eșalonări. De exemplu, cea de anul trecut nu a fost încă achitată. Înțeleg că mai există un stoc de sentințe, pentru că aceste sume au fost recalculate: alte miliarde de lei. Ceea ce înseamnă un sistem impredictibil de salarizare, ceea ce înseamnă pentru statul român sume care nu pot fi prevăzute. În această criză bugetară nu ne mai putem permite. E nevoie să intervenim și pentru a interveni cu o lege de salarizare care să nu permită interpretări, să fie clară. Nu să reducem salarii, ci pentru predictibiliate, stabilitate.
- Ilie Bolojan: Ce propunem pentru primele două probleme? Legat de vârstă și vechime: creșterea vârstei de pensionare la vârsta de 65 de ani. De asemenea, față de vechimea de 25 de ani de astăzi, propunem o creştere a vechimii pentru pensionare la 35 de ani. Asta înseamnă că un magistrat, care lucrează de la început în sistem, să iasă la pensie mai repede dacă dorește, dar nu la 48 de ani, ci la 58 de ani. În aceste condiții, pentru fiecare an pentru care iese mai repede la pensie pierde 2% din pensie. Pe logica de contributivitate să existe deci această formulă. Sunt prevederi de natură să crească pensia de pensionare. Azi avem o mică parte care au preferat să rămână în sistem și să lucreze după vârsta de pensionare. Dar vom avea întregul corp al magistraților în activitate și se va vedea prin calitatea actului de justiție.
- Ilie Bolojan: Al doilea element este cuantumul pensiei. Am făcut o analiză a sistemelor de pensionare din țările UE. În afară de ușoare diferențe care sunt pot să spun că vârsta de pensionare este de 65 de ani în aproape toate țările UE, cu posibilitatea de muncă până la 68 de ani. De asemenea, în ceea ce privește pensia, majoritatea țărilor au un procent care se referă la valoarea salariilor încasate în ultimii ani de activitate, 4-5 ani. Din această medie, există calculcat procente. În unele țări avem un sistem de plată total contributiv. În această situație, am făcut o propunere care ține cont de acest principiu de bază de contributivitate dar și de formulele din legistația românească și de deciziile CCR: propunerea este ca valoiarea pensiei să fie de maxim 70% din ultimul salariu net.
- Ilie Bolojan: Urmează să discutăm să vedem dacă sunt sugestii de modificări, astfel încât săptămâna viitoare să avem pachetul definitivat.
Bolojan a semnat marți demisia lui Dragoș Anastasiu
Întrebat la conferința de presă de marți dacă demisia lui Anastasiu a fost înregistrată, premierul a spus: "Demisia a fost înregistrată în cursul zilei de ieri, a parcurs procedura obișnuită și astăzi, chiar înainte de a veni la conferința de presă, mi s-a adus documentul pentru semnare, pentru a pleca la Administrația Prezidențială în vederea închiderii acestei proceduri”.
Vicepremierul Dragoș Anastasiu a explicat duminică întreg contextul dosarului în care este implicat "ca martor" și și-a anunțat demisia. "Aveam de ales între faliment sau să dau curs șantajului", spune Anastasiu. El a afirmat că funcționarul de la ANAF îi teroriza colaboratorii.
Întrebat dacă, în urma demisei lui Dragoș Anastasiu, ar trebui să plece din Guvern și Marian Neacșu și Radu Oprea, pe motiv că "au avut probleme cu legea”, Bolojan a răspuns: "consider că avem nevoie în toate pozițiile de oameni care au experiență, de oameni care au capacitatea să pună reforme în mișcare, în mod evident cu respectarea condițiilor legale”.
"Orice om care, la un moment dat în activitatea lui, a avut un incident sau altul, cât timp este în bună regulă, deci este reabilitat, consider că își poate desfășura activitatea dacă performează în funcția pe care o ocupă”, subliniază premierul.
Legea privind pensiile magistraţilor
Premierul Ilie Bolojan a declarat luni, într-un interviu acordat G4Media, că legea privind pensiile magistraților este finalizată. Proiectul prevede creșterea vârstei de pensionare și faptul că, pe viitor, pensia nu va mai putea depăși valoarea salariului. El a precizat că aceasta se va regăsi în pachetul care va fi adoptat în luna august. El a mai anunțat că în toamnă ar urma să aibă loc și corectarea altor pensii speciale. Totodată, Bolojan a subliniat că orice guvern trebuie să încurajeze creșterea numărului de oameni care sunt în piața muncii, "printr-un pachet de măsuri care ține de la limitarea posibilității de a te pensiona, limitarea posibilității de a-ți obține diferite certificate foarte ușor care să-ți genereze niște venituri, reducerea duratei în care poți beneficia, de exemplu, de ajutor de șomaj de la un an de zile cât este astăzi, poate la șase luni".
Prevederile legii se vor aplica doar pentru viitor, nu și pentru pensiile care sunt în plată, pentru a rezista la Curtea Constituțională.
"Proiectul e aproape finalizat și foarte probabil azi sau mâine îl vom comunica public pentru dezbatere", a spus premierul la interviurile G4Media.
"Crește vârsta de pensionare la vârsta standard de 65 de ani, crește durata după care te poți pensiona și clarifică prevederea legată de valoarea pensiei în așa fel încât să fie după un model european, atât în ceea ce privește cuantumul pensiei, dar cât privește și modalitatea la care se raportează", a mai spus el.
"Toate modificările, pentru a putea rămâne în picioare din punct de vedere constituțional, se referă la viitor", a precizat premierul Bolojan.
Șeful Executivului a explicat că reforma pensiilor speciale, cele cu privire la magistrați, ar trebui să intre în pachetul care ar trebui adoptat în cursul lunii august.
"Aceasta este și o presiune de timp, datorită condiționării unui jalon (din PNRR – n.red.) și avem de recuperat câteva sute de milioane de euro care sunt blocați, pentru că nu am închis această condiționare", a subliniat Bolojan.
El a adăugat că nu doar pensiile magistraților trebuie corectate, ci în această toamnă ar trebui venit cu un pachet care să corecteze și celelalte pensii speciale, adică să vină să reglementeze aceste aspecte cât se poate de clar, atât din punct de vedere al pensionării propriu-zise, dar și al unei salarizări care să clarifice mecanismele de salarizare.
Întrebat dacă se referă și la pensiile militarilor, polițiștilor, jandarmilor, foștilor angajați din servicii secrete, el a replicat: "Și în această zonă. Vedeți, de exemplu, în zona pensiilor militare sunt destul de multe nemulțumiri legate de recalculări. Și în zonele pe care le-ați precizat sunt neclarități. Deci, și aici se impune o clarificare și cred că în câteva luni de zile, lucrând în colaborare cu autoritățile care gestionează aceste domenii, cu specialiștii lor, se pot pregăti niște pachete care să poată fi dezbătute în Parlament și adoptate în așa fel, încât să avem sisteme clare de pensionare și să fie evitate situațiile din ultimii ani, aspecte care țin de impredictibilitate, de pensionări anticipate".
El a afirmat că problemele pe care noi le avem pe componenta de pensii anticipate sunt legate de sustenabilitatea economiei noastre.
"Gândiți-vă că între 55 și 65 de ani, maxim jumătate din cei care au această vârstă sunt prinși în economia reală a României datorită pensionărilor anticipate. Acest lucru nu mai este sustenabil pentru o țară în care generațiile care vin și intră în zona de economie reală sunt mult mai mici decât cele care se vor pensiona în următorii 10 ani de zile. În această situație, orice guvern trebuie să încurajeze creșterea numărului de oameni care sunt în piața muncii printr-un pachet de măsuri care ține de la limitarea posibilității de a te pensiona, limitarea posibilității de a-ți obține diferite certificate foarte ușor care să-ți genereze niște venituri, reducerea duratei în care poți beneficia, de exemplu, de ajutor de șomaj de la un an de zile cât este astăzi, poate la șase luni", a afirmat premierul.
El a argumentat că un pachet de măsuri complexe care să ducă mai mulți români în economia reală, pentru că, "exact cum sistemul de sănătate nu poate funcționa sustenabil cu 6,3 milioane de plătitori și cu 16,5 milioane de beneficiari, nici economia României nu mai poate funcționa în aceste condiții dacă nu luăm măsuri în care să încurajăm munca, dar munca reală".
Prim-ministrul a declarat recent că e greu să ceri efort din partea cetățenilor, dacă sunt menținute pensiile speciale.
Valoarea pensiei "va fi după model european"
"E greu să ceri un efort din partea cetățenilor dacă, de exemplu, menții actualul sistem de pensionări speciale, anticipate, la un nivel care înseamnă o mare injustiție socială. Acesta este contextul și acestea sunt constrângerile în care Guvernul României este nevoit să se miște", argumenta Ilie Bolojan.
El a reclamat că 90% dintre magistrați se pensionează la 48 de ani, apreciind că această situație nu mai poate continua. Pentru toate profesiile, mai puțin cele unde este nevoie de forță fizică, premierul afirmă că susține pensionarea la 65 de ani.
Premierul a afirmat că o altă modificare legislativă va viza nivelul pensiei magistraților, întrucât există o prevedere "interesantă", cea conform căreia pensia este 80% din salariul brut, dar nu mai mult de ultimul salariu.
"Asta înseamnă că pensia este, de fapt, cât ultimul salariu. Mai există undeva în spațiul public așa ceva? Eu nu cred că există așa ceva", a mai declarat premierul.
Înapoi la HomepagePuteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰