Prinţul Paul şi Remus Truică află astăzi dacă vor fi arestaţi. Înalta Curte judecă contestaţiile DNA pentru arestul la domiciliu

 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) judecă astăzi contestaţia DNA la decizia instanţei prin care Remus Truică a fost plasat în arest la domiciliu, în dosarul privind retrocedarea ilegală a Fermei Băneasa. Astăzi ÎCCJ judecă şi contestaţia DNA la decizia instanţei din Braşov de a-l plasa în arest la domiciliu pe prinţul Paul.

Prinţul Paul şi Remus Truică au ajuns la sediul Instanţei Supreme.  

La venire, prinţul Paul a declarat că are "încredere în justiţie".

Vezi și

La sediul ICCJ sunt aşteptaţi şi ceilalţi inculpaţi din acest dosar, Dan Andronic, avocatul Robert Roşu, Marius Marcovici şi Lucian Mateescu.

Curtea de Apel Braşov a decis, în 12 decembrie, ca prinţul Paul să fie plasat în arest la domiciliu în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri din Ilfov, cu un prejudiciu de peste 135 de milioane de euro, el fiind acuzat de cumpărare de influenţă, spălarea banilor şi complicitate la abuz în serviciu. Procurorii DNA şi prinţul Paul au contestat decizia, urmând ca Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) să ia o hotărâre definitivă în acest caz pe 21 decembrie.

Omul de afaceri Remus Truică şi avocatul Robert Roşu au fost plasaţi în arest la domiciliu, iar Dan Andronic, Claudiu Mateescu şi Marius Marcovic au fost puşi sub control judiciar pentru 60 de zile în urma unei decizii a Curţii de Apel Braşov din 11 decembrie. ICCJ va analiza contestaţiile anchetatorilor şi a celor cinci inculpaţi în 18 decembrie.

În acest dosar procurorii DNA l-au pus sub control judiciar şi pe Gheorghe Sin, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole.

Potrivit procurorilor DNA Braşov, începând din anul 2006, prinţul Paul i-a promis lui Remus Truică şi asociaţilor lui din grupul infracţional, între care Robert Roşu, Marius Marcovici, Lucian Mateescu şi Dan Andronic, o cotă parte importantă, între 50% şi 80%, din valoarea bunurilor pe care le revendica şi, ulterior, le-a şi dat acestora bunurile, pe măsura obţinerii lor, în schimbul intervenţiei membrilor grupului pe lângă funcţionari publici cu atribuţii în reconstituirea sau retrocedarea dreptului de proprietate din Bucureşti şi din alte judeţe sau pe lângă judecători.

Prinţul Paul, Remus Truică şi ceilalţi membri ai grupului "au ascuns natura ilicită a înţelegerii, prin încheierea în 1 noiembrie 2006 a unui contract de cesiune, cu privire la bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire a proprietăţii, între prinţul Paul şi SC Reciplia SRL, reprezentată de Remus Truică", conform DNA.

"În concret, acest contract redactat de Robert Roşu prevede că Paul Philipe al României, în calitate de cedent, transmite/cesionează fără nicio rezervă, cu titlu oneros, toate drepturile sale prezente şi viitoare asupra unor bunuri imobile, enumerate şi identificate în contract (între care şi Ferma Băneasa cu un teren în suprafaţă de 28,63 hectare). Reciplia SRL se obligă să plătească în anumite condiţii o sumă de bani şi să asigure sprijin şi asistenţă în legătură cu bunurile aflate în proceduri administrative sau judiciare de restituire. Ulterior, ca urmare a acestui act, Paul Philipe al României a semnat alte înscrisuri/contracte prin care s-a urmărit ascunderea provenienţei ilicite a bunurilor retrocedate, antecontracte de vânzare-cumpărare, înţelegeri («înţelegerea» din 13 aprilie 2011 şi actul adiţional la aceasta)", a precizat DNA.

Conform sursei citate, în cursul anului 2008, ca urmare a unei notificări făcute de prinţul Paul, având ca obiect Ferma regală Băneasa, transmisă spre soluţionare Institutului pentru Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor Bucureşti, prinţul, urmărind obţinerea de foloase necuvenite, împreună cu Robert Roşu şi Remus Truică, l-a ajutat pe directorul institutului să îi determine pe membrii Consiliului de Administraţie să aprobe solicitarea depusă cu încălcarea dispoziţiilor legale.

"Aceasta, în condiţiile în care Paul Philippe al României cunoştea că documentaţia este incompletă şi nu sunt îndeplinite condiţiile legii pentru retrocedarea terenului. Acesta a şi participat la discuţiile din şedinţa Consiliului de Administraţie al institutului şi a exercitat presiuni asupra membrilor acestuia (prin invocarea descendenţei sale, dar şi a unor pretenţii de daune în cazul respingerii cererii). Drept urmare, prin decizia nr. 30 din 26 septembrie 2008, Consiliul de Administraţie al Institutului a dispus, cu încălcarea dispoziţiilor art. 8 din Legea nr.10/2001, restituirea în natură a Fermei regale Băneasa, iar în aceeaşi zi a fost încheiat şi protocolul de predare-preluare al terenului, cu toate că acesta nu fusese identificat", a mai arătat DNA.

Anchetatorii susţin că decizia de restituire este abuzivă, "cererea nefiind însoţită de documente justificative din care să rezulte calitatea de moştenitor îndreptăţit sau incidenţa Legii 10/2001 raportat la situarea terenului, iar acesta nu a fost identificat potrivit legii, cauzându-se prejudicierea statului român cu suma de 135.874.800 euro (echivalent a 500.399.713 lei)".

În 2013, prinţul Paul a dat în judecată Ministerul Transporturilor, Ministerul Sănătăţii şi alte instituţii, cerând restituirea a 57.370 mp din fosta Fermă regală Băneasa şi plata unor despăgubiri pentru 25.642,96 metri pătraţi din aceeaşi proprietate.

În 6 decembrie 2013, Tribunalul Bucureşti i-a admis cererea şi a obligat Institutul de Cercetare- Dezvoltare pentru Protecţia Plantelor să emită dispoziţia de acordare de măsuri reparatorii pentru suprafaţa de 25.642,96 mp din imobil, în condiţiile Legii 165/2013.

Prinţul Paul a mai cerut instanţei obligarea Regiei Autonome Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian ROMATSA şi Ministerului Transporturilor la restituirea în natură a suprafeţei de 28.780 mp şi obligarea Ministerului Sănătăţii şi Institutului Naţional de Cercetare- Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie "Cantacuzino" la restituirea în natură a 28.590 de metri pătraţi din imobilul de 268.764 mp, cunoscut ca Ferma regala Băneasa.

De asemenea, prinţul Paul a solicitat, în situaţia în care restituirea terenurilor în natură nu este posibilă, obligarea pârâţilor la acordarea unor imobile de aceeaşi valoare în compensare sau acordarea de măsuri reparatorii.

Sursa: mediafax.ro

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰