Rezultatele alegerilor pentru Primăria Capitalei: cine a condus Bucureștiul din 1992 până în prezent

În perioada ianuarie 1990 - februarie 1992, Capitala a avut patru primari, toţi din partea FSN, numiţi prin decret guvernamental. Este vorba despre Dan Predescu, Ştefan Ciurel, Nicolae Viorel Oproi şi Doru Viorel Pan. Primul scrutin local liber a avut loc abia în vara anului 1992 şi a fost câştigat de Crin Halaicu, candidatul Convenţiei Democrate Române (CDR).

Primii pași ai administrației democratice

1992 - Crin Halaicu (CDR)

Primul edil ales democratic a fost Crin Halaicu, candidatul Convenției Democratice. Mandatul său a fost unul de tranziție, axat pe reformarea administrației și pe crearea unor structuri descentralizate care să funcționeze după modelul occidental. Crin Halaicu a devenit primar general la 23 februarie, în al doilea tur de scrutin, cu 55,88 % din voturile valabil exprimate, față de contracandidatul său, Cazimir Ionescu, care a obținut 44,12 %.

1996 – Victor Ciorbea (CDR)

Candidatul țărănist Victor Ciorbea s-a impus în alegerile din 1996, câștigând Primăria Capitalei cu aproximativ 50% din voturi înainte de a fi numit ulterior premier al României. După plecarea sa la Guvern, funcția a fost preluată de Viorel Lis.

1998 – Viorel Lis (PNŢCD)

Viorel Lis a fost mai întâi interimar în perioada 16 ianuarie 1997 - 13 noiembrie 1998 și apoi ales în perioada 13 noiembrie 1998 - 26 iunie 2000, cu 50,5% din voturile valabil exprimate. El s-a concentrat pe problemele infrastructurii și modernizarea serviciilor publice. Acești ani au fost caracterizați de o politizare crescută a administrației și de primele încercări serioase de gestionare a unui oraș în expansiune rapidă. Mandatul său a fost unul de tranziție, care a pregătit terenul pentru următoarele administrații. Chiar dacă nu a reușit să implementeze proiecte de amploare, Lis a stabilizat funcționarea Primăriei și a încercat să ofere continuitate Bucureștiului în perioada 1996–2000.

Bucureștiul lui Băsescu și reforma urbană

2000 şi 2004 – Traian Băsescu (PD)

Alegerile din 2000 au adus o victorie clară pentru Traian Băsescu, care, cu 50% din voturi, a obținut un mandat puternic, consolidându-și poziția politică la nivel național. Ulterior, în 2004, a câștigat cu 51% din voturi un nou mandat pe care l-a întrerupt după alegerea sa ca președinte al României. 

Băsescu a câștigat alegerile cu sprijinul Partidului Democrat (PD), în contextul unei Capitale aflate în tranziție: infrastructură degradată, probleme majore în transportul public și servicii publice insuficiente. Popularitatea sa s-a bazat pe imaginea unui politician ferm, orientat spre rezultate concrete și combaterea birocrației.

Traian Băsescu a adus un stil autoritar, dar eficient, cu accent pe modernizarea urbană și pe reforma administrației locale. Mandatul său a fost perceput de mulți ca fiind începutul unui București modern, cu proiecte de infrastructură ambițioase, însă marcate și de conflicte politice constante. 

2005 – Adriean Videanu (PD)

După plecarea lui Traian Băsescu la Cotroceni, în fotoliul de primar al Capitalei s-a intalat Adriean Videanu. El a preluat funcția prin succesiune politică, fiind ales interimar și confirmat prin votul Consiliului General, fără alegeri directe pentru funcția de primar general. Mandatul său a fost marcat mai degrabă de stabilitate administrativă decât de proiecte spectaculoase.

Era independenților: Sorin Oprescu

2008 și 2012 – Sorin Oprescu (independent)

Sorin Oprescu a fost ales pentru prima dată în 2008, cu 54% din voturi. A câștigat un al doilea mandat în 2012, când a obținut peste 56% din voturi. A rămas în funcție până în 2015.

Oprescu a candidat ca independent, mizând pe popularitatea personală și pe imaginea de medic și manager competent, în contrast cu partidele politice tradiționale.

El a continuat modernizarea arterelor Capitalei și a inițiat proiecte de reabilitare a marilor bulevarde și pasajelor. În acelaşi tim, a lansat programe pentru curățenia stradală și colectarea selectivă a deșeurilor. Tot el a fost cel care a lansat proiecte pentru modernizarea rețelelor de termoficare și apă, precum și pentru reabilitarea unor obiective istorice din București.

Bucureștiul femeilor și începutul schimbării politice

2016 – Gabriela Firea (PSD)

Alegerile din 2016 au adus-o în fruntea Capitalei pe Gabriela Firea, care a obținut 42,97% din voturi, devenind prima femeie primar general al Bucureștiului. La începutul lui 2017 a înfiinţat 22 de companii municipale. 20 din ele au fost declarate ilegale în 2018. Hotărârea a fost atacată fără succes, iar în 2019 o sentință definitivă a confirmat ilegalitatea înfiinţării lor. 

Gabriela Firea a lansat proiecte de modernizare a arterelor principale, reabilitarea podurilor și pasarelelor pietonale. A implementat proiecte pentru extinderea rețelei de transport public, inclusiv linii noi pentru autobuze și tramvaie.

Mandatul său a fost marcat de inițiative sociale importante: creșterea alocațiilor și a burselor pentru elevi, programul "O vacanță la școală", sprijin pentru persoanele vârstnice și familiile defavorizate.

Firea a promovat extinderea spațiilor verzi și modernizarea infrastructurii de salubritate, deși în această perioadă au existat critici privind colectarea deșeurilor și starea drumurilor.

Nicușor Dan și modernizarea administrației

2020 – Nicușor Dan (independent, susținut de USR-PLUS și PNL)

Nicușor Dan a câștigat scrutinul din 2020 cu 42,8% din voturi, învingând-o pe Gabriela Firea și anunțând un nou tip de administrație, axată pe infrastructură, urbanism și transparență.

2024 – Nicușor Dan, reales

Alegerile locale din 2024 au confirmat pentru a doua oară mandatul lui Nicușor Dan, care a obținut 47,94% din voturi, consolidându-și poziția în fruntea administrației Capitalei. Mandatul s-au a încetat în 2025, odată cu câştigarea alegerilor prezidenţiale din luna mai.

Nicușor Dan a promis și a început proiecte de reabilitare a marilor bulevarde, modernizarea transportului public și digitalizarea serviciilor STB. A lansat inițiative pentru extinderea benzilor dedicate transportului public și pentru optimizarea traficului urban.

Mandatul său a fost marcat de eforturi de reducere a cheltuielilor neesențiale și de prioritizarea proiectelor cu impact major. A insistat pe transparentizarea achizițiilor publice și pe reducerea datoriilor Capitalei. A promovat extinderea spațiilor verzi și reabilitarea clădirilor istorice, cu accent pe proiecte sustenabile și ecologice.

Evoluţia prezenţei la vot în ultimii 32 de ani 

Bucureștiul a trecut printr-un traseu complex: de la primari cu susținere politică puternică, la independenți cu profil profesional, până la prima femeie primar și actuala administrație centrată pe digitalizare și transparență. Evoluția prezenței la vot și alternanța primarilor arată un electorat din ce în ce mai atent la performanța administrației și mai puțin fidel față de partidele tradiționale.

De la 68% în 1992, prezenţa bucureştilor la vot pentru alegerile locale a scăzut în 2016 la 39%. A urmat o uşoară revenire, până la 44%, la ultimele alegeri. Această evoluție reflectă nivelul de mobilizare și implicare al bucureștenilor, influențat de polarizarea politică și de credibilitatea candidaților.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰