România a cerut azi la UE modificarea PNRR-ului de 29 de miliarde de euro: Patru investiții eliminate și 70 de măsuri schimbate din cauza războiului

România a transmis vineri Comisiei Europene o cerere de modificare a planului său de redresare şi rezilienţă, la care doreşte, de asemenea, să adauge un capitol dedicat planului REPowerEU. Propunerile României vizează eliminarea a patru investiţii din planul iniţial şi modificarea a aproximativ 70 de măsuri.

"Cererea României de modificare a planului său se fundamentează pe necesitatea de a ţine seama de inflaţia ridicată înregistrată în 2022, de perturbările lanţului de aprovizionare şi de revizuirea în sens descrescător a alocării sale maxime de granturi prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă (MRR), de la 14,2 miliarde euro la 12,1 miliarde euro", precizează Comisia Europeană.

Comunicatul Comisie Europene

România a transmis astăzi, 8 septembrie, Comisiei o cerere de modificare a planului său de redresare și reziliență, la care dorește, de asemenea, să adauge un capitol dedicat planului REPowerEU.

Capitolul privind REPowerEU propus de România acoperă două noi reforme și șase noi investiții, precum și o măsură consolidată care figura deja în plan. Reformele și investițiile din acest capitol sunt legate de sporirea producției de energie verde, de îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor și de consolidarea competențelor forței de muncă din domeniul producției de energie verde.

Modificarea planului propusă de România prevede eliminarea a patru investiții din planul inițial și modificarea a aproximativ 70 de măsuri.

Cererea României de modificare a planului său se fundamentează pe necesitatea de a ține seama de inflația ridicată înregistrată în 2022, de perturbările lanțului de aprovizionare și de revizuirea în sens descrescător a alocării sale maxime de granturi prin Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), de la 14,2 miliarde EUR la 12,1 miliarde EUR. Această revizuire face parte din actualizarea din iunie 2022 a cheii de alocare a granturilor prin MRR și reflectă rezultatul economic comparativ mai bun înregistrat de România în 2020 și în 2021 față de previziunile inițiale.

România a solicitat transferarea cotei sale din rezerva de ajustare la Brexit, în valoare de 43,2 milioane EUR, către planul său de redresare și reziliență. Împreună cu granturile acordate României prin MRR și REPowerEU (12,1 miliarde EUR, respectiv 1,4 miliarde EUR) și cu împrumuturile MRR deja angajate în temeiul planului inițial (14,9 miliarde EUR), aceste fonduri aduc valoarea planului modificat prezentat la aproape 28,5 miliarde EUR.

Comisia va evalua acum dacă planul modificat îndeplinește în continuare toate criteriile de evaluare prevăzute în Regulamentul privind MRR. Dacă evaluarea Comisiei este pozitivă, Comisia va prezenta o propunere de modificare a deciziei de punere în aplicare a Consiliului pentru a ține seama de modificările aduse planului României. Statele membre vor avea apoi la dispoziție patru săptămâni pentru a aproba evaluarea Comisiei.

Guvernul analizează impactul războiului din Ucraina asupra bugetului României, pentru a trimite datele la Bruxelles

Premierul Marcel Ciolacu a anunţat că Executivul discută vineri despre impactul pe care războiul din Ucraina l-a avut asupra bugetului de stat al României, pentru a transmite ulterior datele la Bruxelles. "Trebuie să discutăm astăzi, cu cifre clare, şi deja le avem, despre impactul pe care războiul din Ucraina l-a provocat bugetului de stat. Am analizat acest aspect şi la Bruxelles, săptămâna trecută, iar oficialii europeni înţeleg situaţia României şi aşteaptă să le trimitem date actualizate în acest sens", a spus premierul, în debutul şedinţei de Guvern.

Pe 1 septembrie, Marcel Ciolacu declara, după întâlnirile de la Bruxelles cu liderii europeni, că există o flexibilitate în ce priveşte prezentarea unui nou plan referitor la deficitul bugetar al României, iar o decizie va fi luată până la finalul anului. 

"Este evident că, în urma efortului României de a susţine Ucraina şi Republica Moldova, şi este evident, ca ţară de graniţă, avem cea mai lungă graniţă cu Ucraina, ţară aflată într-un conflict armat total incorect cu Rusia, că avem influenţe negative, de la asigurări, de la dobânzile pentru împrumuturi, pentru că suntem o ţară cu un risc mai ridicat, faţă de Austria, de exemplu, care este mai îndepărtată de conflictul cu Ucraina", spunea Ciolacu, întrebat dacă acceptă Comisia Europeană creşterea deficitului bugetar al României.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰