Video Situaţie dramatică în economie, după măsurile de austeritate. Fritz: Suntem în rahat
Au trecut doar 3 luni de la aprobarea primului set de măsuri de austeritate şi deja se văd rezultatele: românii sunt săraci, preţurile duble iar marii investitori sunt cu bagajele la uşă, vor să plece din România. E doar începutul celei mai negre perioade prin care trece această ţara, cred foarte mulţi dintre români. 80 la sută dintre ei spun că în viitor le va fi şi mai rău, arată studiul naţional Antena. În studioul Observator, liderii partidelor din coaliţie au recunoscut că se putea şi fără măsuri atât de dure pentru oameni, dar pur şi simplu nu s-au înţeles.
"România are un deficit. Pentru a acoperi acest deficit se împrumută, şi a existat un semnal din partea pieţei financiare, adică companiile, fondurile de investiţii, fondurile de pensii care împrumută România, care au spus: trebuie să faceţi ceva acum, altfel transmitem mesajul că voi nu mai sunteţi credibili. Și asta a putut să facă Guvernul", a declarat preşedintele Nicuşor Dan.
Atât s-a putut. Trei pachete de măsuri de austeritate, din care doar două aprobate şi doar unul în vigoare. Cel care a tăiat de la oameni. A crescut TVA, s-au majorat accizele la alcool, carburant şi tutun, s-au taxat pensiile mai mari de 3.000 de lei, s-au redus bursele de merit, s-a eliminat asigurarea de sănătate pentru membrii familiei şi tot aşa.
Trei pachete de austeritate. Unul singur a intrat în vigoare
"Prea profund suntem în rahat dacă îmi permiteți să ne putem scoate în câteva luni", a transmis Dominic Fritz, preşedinte USR.
Toţi românii sunt loviţi direct în buzunar. Şi banii se mută în buzunarul statului.
"Cat se duce la stat? Se duce mult. 21% se duce la stat din start. Dintr-o factură de, dau un exemplu, 300.000 de lei, 21% eu nu îi văd, e ca și cum ei nu există. Deşi clientul îi plătește", a spus Alina Cureleţ, antreprenor.
"Toata materia primă ne vine mai scump, totul e mai scump, inclusiv motorina și tot, și toate se duc în prețul final", a adăugat Cristian Niculescu, antreprenor.
"Așteptăm doar factura de curent, acolo cred că o să fie o schimbare, o așteptăm cu emoție puțin", a precizat şi Andreea Dumitrescu, antreprenor.
Costul vieții explodează
Primul efect al măsurilor? Totul e mai scump. Costă tot mai mult să fii român.
Pentru că dincolo de taxe, unde este direct vinovat, statul nu face nimic pentru a împiedica ceea ce specialiştii numesc "scumpirea speculativă". Adică cineva profită de situaţia economică incertă şi măreşte preţurile. Doar în beneficiul propriu şi, indirect, al statului, care taxează profitul suplimentar.
"Mediul de afaceri din România a speculat acest moment şi a crescut preţurile cu amănuntul mai mult decât ar fi fost normal să le crească. Mediul de afaceri a fost "șmecher" şi ne-a băgat suplimentar mâna în buzunar. Nu trebuia să facă acest lucru, nu trebuia să speculeze", a subliniat Dumitru Costin, preşedintele BNS.
Dar specula are... picioare scurte. După modelul statului, şi oamenii de afaceri opresc investiţiile, descurajaţi de măsurile fiscale. Mai mult, tot mai multe companii pun lacătul pe uşă.
Mediul privat, descurajat. Firmele închid și pleacă
"Sunt multe firme care îşi încetează activitatea. Fie dispar, fie îşi mută activitatea în alte state. O activitate economică dacă se reduce duce după sine la concedieri, la neîncasarea de către stat a impozitului pe profit, CAS, CASS, cost pe şomaj", a explicat Eugen Orlando Teodorovici, fost ministru de Finanţe.
Cel mai recent exemplu, un mare lanț francez, care se pregătește să vândă magazinele pe care le are de mai bine de două decenii în România. Motivul: măsurile de austeritate, prezente şi... viitoare.
"Nu poți să vezi mai mult în viitor pentru că nu ştii ce taxe vei avea anul viitor. Nu știi câți oameni mai poţi ține la muncă. Nu știi tu dacă după o lună de tras, de muncă în fiecare zi, mai ai ceva pentru copiii tăi. Şi e un pic cam dezamăgitor", a mai spus antreprenorul Cristian Niculescu.
Chiar dramatic. Pentru că viaţa în România devine o lecţie de supravieţuire. Un lucru este cert, la 3 luni după aprobarea primului set de măsuri de austeritate: românii sunt mai săraci, mai trişti şi mai dezamăgiţi.
Studiul Naţional Antena arată cel mai bine starea de spirit a oamenilor. Aproape 80% dintre români se aşteaptă să trăiască mai rău în următoarea perioadă. Şi doar 12 la sută cred că măsurile Guvernului vor repara economia. Pentru că oamenii nu cred că banii obţinuţi vor fi folosiţi aşa cum trebuie.
Politicienii îşi recunosc vina
"Eu cred că s-a greşit în multe locuri, s-a greşit că poate nu ne-am bătut mai mult la primul pachet de asumare când au fost acele măsuri care nu rezolvă absolut nimic, cass pentru deţinuţi politici, pentru mame, pentru veteranii de război, pentru călugări. Aceste lucruri nu rezolvă deficitul", a avertizat Sorin Grindeanu, preşedintele interimar al PSD.
"Da, trebuia să începem cu reducerea cheltuielilor și după aceea să venim cu creșterea taxelor. Da, asta ar fi fost ordinea firească, dar atunci Guvernul, Coaliția a ales calea mai scurtă ca să avem venituri mai repede", a informat şi Kelemen Hunor, preşedintele UDMR.
Majoritatea românilor consideră că cel puţin 3 dintre măsurile de austeritate NU erau necesare: majorarea TVA, creşterea accizelor la carburanţi şi majorarea impozitului pe dividende.
TVA-ul crescut, măsură contestată de toți
"Măsurile care au fost luate până acum afectează profund consumul. Economia României în ansamblul său a crescut pe consum. Asta a fost filosofia în ultimii ani. Îngheţarea salariului în sectorul public, îngheţarea pensiilor, creşterea cotei de TVA, care a antrenat creşteri de preţuri, n-au cum să te ducă la o soluţie pe termen scurt prin care să redresezi situaţia", a specificat preşedintele BNS.
"Nu era nevoie de creșterea cotei de TVA și nu era nevoie. Nu le-au vrut. Nu că nu ne-au ascultat să spunem argumentele noastre. N-au ascultat nici măcar argumentele președintelui Nicușor Dan, care știți foarte bine că s-a opus și dânsul creșterii de TVA", a mai transmis Grindeanu.
"Trebuie să o spunem pe șleau și să fim sinceri. Nu o să existe niciun sondaj niciunde în lume, în nicio țară în care găsiți majoritate a oamenilor care sunt pentru creșterea TVA-ului", a adăugat Fritz.
"O spun și acum şi-mi asum responsabilitatea. Nu puteam evita creșterea de TVA datorită faptului că dacă nu veneam cu un plan de măsuri imediat ni s-ar fi suspendat fondurile europene. Cu siguranță am fi intrat în incapacitate de plată. Aceasta este realitatea", a declarat premierul României, Ilie Bolojan.
Românii cer altceva: tăierea cheltuielilor statului
Oamenii cred că soluţia corectă era alta: reducerea cheltuielilor statului.
"Adică ei spun, cheltuielile statului și pensiile speciale sunt primele lucruri care ar trebui să li se dea ca exemplu înainte să tăiem și noi de la noi", a precizat Alina Stepan, country manager Ipsos România.
"Eu nu pot să mă ascund după degetul și să spun că de fapt s-au înțeles, dar nu s-a putut, nu s-au înțeles. Unii au vrut să taie din posturile ocupate și vacante, alții au vrut doar din cheltuielile din anvelopa salarială și nu s-au întâlnit cele două viziuni", mai spune Kelemen Hunor.
"De ce nu spune clar - domnule, în sectorul public am 1.300.000 de oameni. Am făcut acea analiză de care vă spuneam, am desfiinţat atâtea instituţii care nu se justifică şi mi-a dat un număr de 100.000 de oameni care trebuie să plece de la 1 ianuarie 2026", a reacţionat fostul ministru de Finanţe, Eugen Teodorovici.
1,3 milioane de români sunt angajaţi la stat. Jumătate dintre ei lucrează în administraţia centrală. Cât ne costă? 164 de miliarde de lei în fiecare an.
România, între austeritate și neîncredere
"Există în subteran o Românie, o rețea de țevi în care cineva de sus toarnă la un moment dat niște bani, banii aia se duc așa pe principiul vaselor comunicante prin toate județele țării, unde în partea cealaltă la încasare sunt niște oameni din politică", a replicat Radu Miruţă, ministrul Economiei, Digitalizării şi Antreprenoriatului.
Acolo se evaporă banii pe care fiecare român îi plătește prin taxe și impozite.
"Eu îmi fac treaba cât de bine pot, plătesc taxele în prima lună a anului, sunt civilizat, contribui, mă duc la alegeri. Ce mai ceri mie? Fă-ți tu bucata pentru care eu îți dau bani să faci. Buba pentru care oamenii sunt... pe bună dreptate, mâhniți și cu încrederea scăzută, este faptul că au văzut cam aceleași fețe despre care eticheta că au eșuat e extraordinar de evidentă. Și atunci oamenii simt o agresivitate. Dom'le, ai venit cu ăsta în față, te-am pedepsit la alegeri că a fost slab, ai văzut că nu suntem de acord cu el, îl pui tot pe el? Acolo e problema", a continuat Miruţă.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
