Video A făcut endocardită după un implant dentar. Trei ani s-au chinuit medicii din Anglia şi România să afle ce are
Un bărbat de 30 de ani a fost la un pas de o boală gravă a inimii după ce timp de trei ani nimeni nu a reuşit să-i spună ce are, deşi a fost văzut de cinci medici din România şi Anglia. Suferea de endocardită provocată de o infecţie în urma unui implant dentar. A ajuns într-un final pe mână unei echipe de medici din Bucureşti care a reuşit să-i pună un diagnostic corect şi să-l opereze minim invaziv.
Robert Ardeleanu a locuit mai mulţi ani în Anglia. Pentru lucrările dentare venea în România. În urmă cu trei ani, o intervenţie aparent banală îi schimba, brusc, viaţa. La câteva luni a început să aibă dureri în piept, ameţeli, şi de-abia putea să respire. A ajuns inclusiv în Regat la urgenţe.
Primele simptome și suspiciunea de Covid
"Am fost şi la urgenţe la noi în România, mi-au făcut teste, analize, nu le ieşea nimic, au zis că probabil este din cauza Covidului", a povestit Robert Ardeleanu, pacient.
După trei ani, boala s-a agravat. Încă nu avea un diagnostic clar.
"A început în ultimele luni să mă ia cu ameţeli, mergeam pe stradă şi mă duceam aşa într-o parte", a mai spus Robert.
A ajuns într-un final în Capitală, unde afla, în sfârşit, exact ce e în spatele acestor stâri.
Diagnostic final
"În urma intervenţiei s-a grefat un germene pe una din foiţele valvei mitrale care s-a infectat, a dezvoltat o endocardită acută şi a necesitat această intervenţie în urgenţă. Din fericire, intervenţia s-a putut rezolva endoscopic. S-a recuperat foarte repede, va avea o viaţă absolut normală", a explicat prof. dr. Victor Costache, şef de secţie la Chirurgie Cardiovasculară.
"Acum mă simt super bine, aştept să plec acasă", a declarat cu optimism pacientul.
Peste 60% dintre bolile cardiovasculare pot fi tratate prin intervenţii moderne, fără operaţie pe cord deschis, dacă sunt descoperite la timp.
Chirurgia minim-invazivă, o șansă la viață
"Endoscopic, prin circulaţie extracorporeală printr-o mică incizie în spaţiul intercostal, iar al doilea panel de tehnici minim-invazive sunt operaţiile transcateter în care reuşim să reparăm sau să înlocuim valve ale inimii prin arterele sau venele de la membrul inferior", a mai precizat doctorul care s-a ocupat de cazul lui Robert.
Intervenţiile sunt mai mult complexe pentru medici, dar uşoare pentru bolnavi. Efortul depus de organism pentru recuperare este mult mai mic în cazul operaţiilor moderne.
"Pe de-o parte avem tehnicile tradiţionale care necesită o recuperare îndelungată sau sunt pacienţi care după luni de zile acuză dureri, iar pe de altă parte avem pacienţii care beneficiază de o astfel de operaţie care se pot întoarce la serviciu, la activitatea cotidiană după 3-4 săptămâni", a punctat prof. dr. Victor Costache.
Prioritare, spun medicii, sunt ecografiile de cord care pot descoperi anumite malformaţii şi pot fi tratate din timp. Şi aici avem însă deficit de medici.
România, deficit major de intervenții cardiovasculare
"Conform statisticilor europene, ar trebui să se realizeze undeva în jur de 17 mii de intervenţii cardiovasculare pe an. Din păcate în fiecare an se realizează undeva între 5 şi 6 mii . Deci avem un deficit enorm", a concluzionat prof. dr. Victor Costache, şef secţie Chirurgie Cardiovasculară.
România este pe primul loc în Europa la mortalitatea cauzată de bolile cardiovasculare. Se estimează că 2 din trei adulţi suferă de afecţiuni ale inimii, dar mulţi dintre ei încă nu au primit un diagnostic.
Înapoi la Homepage
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰
