De ce coronavirusul nu a dispărut pe timpul verii, explicația medicului Saskia Popescu

• Doctoriţa americană Saskia Popescu e căsătorită cu un român.
• Medicul e autorul Indexului de Risc Covid.

"Nu e un virus de sezon"

(Reporter): În primăvară, când pandemia se afla în punctul maxim am sperat că vara şi temperaturile crescute vor ucide virusul sau cel puţin îl vor încetini. Dar iată, România a avut astăzi un record de infectări, peste o mie în 24 de ore, număr raportat la o populaţie de 20 de milioane de oameni şi nimic nu pare să arate că situaţia se va îmbunătăţi. Care ar putea fi explicaţia. Unde greşim?

(Saskia Popescu): Cred că, din păcate, există câteva greşeli. Una dintre ele este testarea, cu care ne chinuim şi aici în Statele Unite şi sunt multe ţări despre care ştiu că au aceeaşi problemă şi nu pot trimite oamenii să se testeze chiar dacă sunt asimptomatici. Urmărirea contacţilor este o altă problemă. Atunci când ai un caz confirmat să iei legătura cu cei cu care acea persoană a intrat în legătură şi să vezi dacă sunt infectaţi. Şi o altă problemă a fost că noi, cu toţii, am crezut că va fi o boală sezonieră, ca gripa, şi că ne vom confrunta cu ea doar într-o anume perioadă a anului. Din păcate a fost o greşeală, dar cred că mulţi oameni încă sunt convinşi că aşa este. Treaba cu acest virus este că are nevoie de oameni ca să se răspândească, aşa că nu e vorba de sezon, ci despre aglomeraţia de oameni, unde sunt şi ce fac. Vara se formează mulţimi mari, oamenii merg în concediu, au tot felul de activităţi aşa că nu este surprinzător că asistăm la această înmulţire a cazurilor de infectare. Din păcate cred că acesta este un exemplu care explică foarte bine de ce nu putem presupune că o boală nouă este sezonieră sau cumva legată de temperatura din aer. 

Vezi și

(Reporter): În primăvară ţări precum Italia, Spania sau Franţa au fost măcelărite de acest virus. Situaţia epidemiologică nu era bună nici în România sau Statele Unite diferenţa este că aceste ţări sunt acum bine, au reuşit cumva să controleze virusul. Ce secret ştiu ei pe care noi, România şi Statele Unite nu îl cunoaştem? 

(Saskia Popescu): Cred că situaţia este diferită în fiecare ţară. Deci cred că este foarte greu să iei ceea ce a făcut Italia şi să aplici în România sau Statele Unite. Ceea ce am văzut a fost că, după ce au identificat cazurile, răspunsul autorităţilor sanitare a fost rapid. Şi au închis zonele cu cel mai mare risc precum barurile sau restaurantele şi s-au concentrat să convingă oamenii să stea acasă, dar au făcut şi teste rapide, au identificat contacţii bolnavilor. Şi s-au asigurat că locuri cu înalt risc de răspândire indiferent că a fost vorba de baruri, restaurante sau chiar săli de fitness au fost închise temporar ca să se asigure că se va rupe lanţul de transmisie. Italia a fost foarte vigilentă, s-a concentrat mult pe impunerea carantinei, ideea este să încerci să închizi zonele cu nivel înalt de risc şi să convingi oamenii să stea acasă. O problemă cu care ne-am confruntat şi noi în Statele Unite a fost că a existat o carantină, dar a fost ridicată foarte repede. Ceea ce observăm în foarte multe ţări este că au impus rapid carantina, că a existat o carantină foarte strictă pe care au ridicat-o însă rapid şi au urmat redeschideri care, din păcate, au avut drept efect un număr mare de infectări. 

Pericolul valului doi de coronavirus

(Reporter): Aş vrea să te rog să discutăm puţin problema măştilor. Chiar OMS s-a răzgândit atunci când a făcut referire la necesitatea portului măştii. Cât de importantă este masca? Unde trebuie să o purtăm? 

(Saskia Popescu): În mare parte, motivul pentru care sfaturile referitoare la portul măştii s-au schimbat a fost că la începutul acestei pandemii nu am crezut că asimptomaticii, oamenii fără simptome ale bolii, vor fi o problemă. Nu credeam că există sau că dacă există sunt foarte puţini. Dar recomandările s-au schimbat când am realizat că există transmisie prin asimptomatici, dinspre oamenii cu forme foarte uşoare sau niciun simptom. De atunci sfatul este: "Când eşti într-un mediu alături de alţi oameni, alţii faţă de cei cu care trăieşti, trebuie să porţi mască. Afară, când plimbi câinele sau te plimbi cu soţul sau alături de un membru al familiei cu care şi locuieşti nu trebuie să porţi mască. Dar, dacă interacţionezi cu alţi oameni, fie că asta înseamnă o oprire la patiserie sau că vorbeşti cu un vecin, absolut, trebuie să porţi mască şi să respecţi distanţa socială. Partea proastă în cazul barurilor şi al restaurantelor este că nu poţi purta mască când bei şi mănânci, tocmai de aceea locaţiile acestea prezintă un risc atât de ridicat pentru că adună mulţi oameni într-un spaţiu închis. De aceea i-aş sfătui pe oameni, dacă merg la bar sau la restaurant : "Staţi afară, păstraţi o distanţă minimă de 2 metri şi rămâneţi apropiaţi doar de cei cu care locuiţi pentru că scopul este, acum, să reducem transmisia, aşa că cel mai bine este să rămâneţi în mediul cel mai cunoscut vouă." 

(Reporter): Crezi că în toamnă sau iarnă ne vom confrunta cu un al doilea val şi mai mortal? Putem să prevenim acest lucru?

(Saskia Popescu): Cred că este foarte probabil. Pe măsură ce oamenii se vor muta în spaţii închise, odată cu răcirea vremii. Îngrijorarea este că, exact ca în cazul gripei, care este un virus respirator va exista un al doilea val, aceasta este o îngrijorare uriaşă. Ceea ce vrem să le transmitem oamenilor este: "Vaccinaţi-vă antigripal pentru că o să vă protejeze de gripă şi asta va reduce numărul de spitalizări şi va reduce presiunea pusă asupra spitalelor. Dar până atunci faceţi ce faceţi şi acum. Încercaţi să rămâneţi acasă, purtaţi mască atunci când ieşiţi din casă, în mare sunt aceleaşi sfaturi care se reduc la fiţi atenţi la ceea ce faceţi. Dacă mergeţi la un restaurant care este aglomerat, poate ar fi mai bine să anulaţi. Există multe locaţii unde se poate mânca afară sau de unde puteţi să luaţi mâncarea la pachet. O altă opţiune ar fi să alegeţi un restaurant mai mic în sensul că funcţionează la jumătate din capacitate, acestea sunt ţelurile pe care ar trebui să ne concentrăm pentru a ne pregăti pentru valurile care ar putea urma în această iarnă.

De ce avionul poate fi mai periculos ca supermarketul

(Reporter): În Indexul de Risc COVID al cărui autor ești, călătoriile aeriene sunt prezentate drept activităţi cu potenţial foarte mare de infectare. Este o informaţie importantă pentru că este vară şi mulţi oameni pleacă în concediu. De ce este atât de periculos să călătoreşti cu avionul? Vorbim despre acelaşi nivel de risc la care ne expunem şi atunci când folosim transportul în comun?

(Saskia Popescu): Călătoriile aeriene sunt un caz special pentru că vorbim despre un spaţiu închis în care stăm preţ de câteva ore. În schimb, dacă vorbim despre transportul public, metrou sau tren, vei rămâne acolo 10, poate 30 de minute. Există, evident un risc ridicat dar călătoriile cu avionul sunt cu atât mai riscante. În primul rând mergi la aeroport care este un spaţiu închis unde se găsesc foarte mulţi oameni. Şi sunt foarte multe suprafeţe pe care le atingi. Apoi când urci în avion, deşi avioanele au o ventilaţie foarte bună, spaţiul pe care îl împarţi cu foarte mulţi oameni este mic şi stai acolo şi 8 sau 10 ore, depinde unde călătoreşti. Aşa că, dacă mergi cu avionul asigură-te că porţi mască totimpul, că ai o igienă strictă a mâinilor şi că ştergi măsuţa din faţa ta cu şerveţele dezinfectante ca să reduci pe cât posibil şansele de transmisie a virusului. 

(Reporter): Ceea ce m-a surprins este că vizita la supermarket, la cumpărături, se află pe lista activităţilor cu nivel de risc scăzut. De ce?

(Saskia Popescu): Foarte multe supermarketuri, eu pot să vorbesc pentru cele din SUA, au făcut eforturi mari pentru a reduce riscul de transmitere. Se presupune că porţi mască atunci când intri, multe magazine se asigură că numărul clienţilor nu depăşeşte un anumit număr într-o perioadă de timp determinată şi impun şi distanţarea socială în anumite puncte cum ar fi la casierie şi se asigură că toată lumea poartă mască. Asta este foarte important. Când o afacere se asigură că oamenii poartă mască şi sunt depuse eforturi ca să se asigure păstrarea distanţei sociale şi evitarea aglomerării, asta reduce drastic riscul de transmitere. 

Cine este Saskia Popescu

Epidemiolog specializat în boli infecţioase şi prevenirea infecţiilor şi profesor afiliat la Universitatea George Mason, Saskia Popescu este implicată activ în lupta anti-COVID ca membru al Comitetului pentru combaterea coronavirusului, din cadrul Federaţiei Oamenilor de Știinţă Americani.

Căsătorită cu un român, Saskia Popescu ne-a acordat un interviu în calitate de expert implicat activ în lupta cu noul coronavirus. Printre temele atinse se numără situaţia epidemiologică din România, contextul european şi mondial actual şi cât de periculoase pot fi unele activităţi curente. În colaborare cu alţi doi oameni de ştiinţă, Saskia Popescu a stabilit Indexul de Risc Covid, un ghid al celor mai periculoase activităţi, în care oferă și sfaturi utile pentru a reduce riscul infectării.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰