Video Cum acționează vaccinurile Pfizer şi Moderna. România se pregătește de o campanie națională de vaccinare

• Vor exista centre speciale în care se va face vaccinarea.
• Nu se ştie câte şi nici cine se va ocupa de ele.

Vaccinarea anti COVID va începe în luna decembrie dar nu se ştie încă ce vaccin va ajunge în ţara noastră. Contractele sunt încheiate la nivel european.

Ludovic Orban, premierul României: Distribuția se va face în mai multe etapte, în funcție de capacitatea de a produce cantităţile contractate. Din ceea ce știm noi, este un contract semnat deja pentru 200 milioane de doze de vaccin şi cu 100 de milioane în rezervă ​

Cea mai mare provocare o va reprezenta aducerea dozelor de vaccin în ţară şi administrarea serului. Vaccinul Pfizer trebuie transportat în condiţii speciale, la o temperatură de -70, -80 de grade, aşa că România trebuie să se pregătească.

Alexandru Rafila, Comitetul Executiv al OMS: Acest vaccin se administrează în două doze, din această cauză coordonarea trebuie sa fie perfecta încât pacienţii care primesc prima doză să o primească şi pe a doua, pentru că altfel, eficienţa vaccinării nu este cea aşteptată

Vor exista centre speciale în care se va face vaccinarea. Nu se ştie câte şi nici cine se va ocupa de ele. Medicii spun că cel mai probabil, vaccinul va fi administrat inclusiv în spitale. Ca de fiecare dată, România începe un proiect cu înfiinţarea unei comisii. Valeriu Gheorghiţă conduce comitetul care ar trebui să se ocupe cu logistica, comunicarea, vaccinarea propriu-zisă și monitorizarea reacțiilor adverse postvaccinale.

Valeriu Gheorghiţă, coordonatorul campaniei de vaccinare: Activitatea de vaccinare se va desfăşura şi prin centre de vaccinare atât fixe, mobile, intenţionăm să luăm în calcul înfiinţarea unor centre de tip drive thru pentru populaţia adultă tânără, sănătoasă, cel puţin pentru marile centre urbane. Luăm în calcul această participare voluntară cel puţin pentru o parte din personalul medical care doreşte să fie implicat în executarea procesului de vaccinare. Intenţionăm ca în perioada imediat următoare să deschidem nişte liste în care să se înscrie practic orice categorie de personal medico-sanitar care poate să fie important în derularea activităţilor de vaccinare. 

Alexandru Rafila, Comitetul Executiv al OMS: Noi nu am reuşit să organizăm şcolile sau pieţele, care sunt limitate ca număr, şi ne propunem să facem o campanie de vaccinare la nivel naţional. Nu cred că este posibil.

12 vaccinuri sunt acum în faza finală a testelor clinice.

Anthony Fauci, epidemiolog şef: Niciodată nu a fost un vaccin dezvoltat într-o perioadă atât de scurtă de timp. Până acum sunt două vaccinuri care s-au dovedit a fi chiar foarte eficiente şi vor fi mai multe pe care, eu, fără ezitare, le-aş lua şi le-aş recomandă cu tărie şi rudelor mele să îşi facă vaccinul.

Vaccinurile Pfizer şi Moderna sunt produse prin folosirea tehnologiei moderne a ARN-ului mesager şi folosesc doar codul genetic al virusului. În schimb, vaccinul Oxford foloseşte o versiune inofensivă slăbită a unui virus care provoacă răceala în cimpanzei. Toate cele trei seruri produc atât anti-corpi cât şi răspuns imunitar din partea celulelor albe din organism.

Vaccinurile Pfizer şi Moderna produc atât anticorpi cât şi răspuns imunitar din partea celulelor albe din organism.

Răzvan Cherecheş: Nu știm încă cât timp durează imunitatea. Probabil că dacă va dura 6 luni ar însemană că trebuie să ne vaccinăm de două ori pe an, adică în sezoanele reci că să avem imunitate de grup avem nevoie de un 60, 70% din populație vaccinată. 

Compania AstraZeneca susţine că vaccinul ei este sigur şi eficient la categoria de vârstă supusă celui mai mare risc, 60-70 de ani, dar nu oferă date exacte. Rezultatele finale arată că vaccinul Pfizer arată o eficienţă de 95%, iar rezultatele preliminare pentru Moderna, de 94.5%.

Ugur Sahin, BioNtech CEO co-fondator: O eficienţă de 95% înseamnă că vaccinarea reduce riscul infectării cu virusul de 20 de ori. Astfel putem spune că este un vaccin foarte eficient.

Primii vor fi vaccinaţi angajaţii din spitale. Apoi, persoanele vulnerabile: în vârstă sau cu boli cronice. După care angajaţii din sectoare critice, apărare naţională, energie şi apă. Vaccinul nu este însă singura armă dezvoltată de cercetători împotriva coronavirusului.

Oamenii de ştiinţă britanici au creat un spray nazal anti-covid din substanţe care nu sunt nocive pentru corpul uman. Acesta împiedica virusul să fie eliminat prin orificiul nazal, dar şi să se răspândească în restul corpului. Cercetătorii avertizează însă că acesta nu va elimina necesitatea purtării măştilor şi că trebuie folosit ca un al doilea strat de protecţie.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰