Epidemiologul Molnar Geza a explicat de ce unele teste COVID-19 ies fals-pozitive

• Specialiștii în sănătate au explicat cum pot testele COVID să dea erori
• Molnar Geza: "Pot să am o bănuială că nu în toate laboratoarele testările sunt ireproşabile"

Din 18 jucători testaţi pozitiv iniţial, Dinamo mai are doar 3. Iar "focarul" de la CFR Cluj a dispărut peste noapte, din cei 26 de pozitivi la primul test nu a mai rămas niciunul la al doilea.

Reporter Observator: Există posibilitatea ca unele teste să fie fals pozitive sau fals negative?

Cristian Oancea, Spitalul Victor Babeș Timișoara: Da, absolut.

Vezi și

Reporter Observator: În ce condiţii poate să fie un test fals pozitiv?

Cristian Oancea, Spitalul Victor Babeș Timișoara: Se mai pot contamina probele. Este un fapt real. Tocmai de aceea, procedura de prelucrare şi extracţie a acelui ARN, acelor probe, trebuie să fie extrem de riguroasă. Sau nu se transporta proba corect, pe gheaţă.

Pe fondul neîncrederii generale a populaţiei în existenţa virusului, aceste explicaţii vin ca picătura care umple paharul. Testările Real Time-PCR au o rată mare de siguranţă, însă.

Cristian Oancea, Spitalul Victor Babeș Timișoara: Într-adevăr, există o marjă de eroare. Nu sunt 100% relevante. Dar, RT-PCR, dacă excludem factorii umani care sunt în lucru, e peste 90 - 95%.

Reporter Observator: Şi dacă ar fi să îi introducem şi pe aceştia?

Cristian Oancea, Spitalul Victor Babeș Timișoara: Normal că ar scădea! Dacă ai un asistent care nu îţi recoltează bine, relevanţa e de 0%. Depinde foarte mult inclusiv de metoda de prelucrare, depinde de kitul de teste pe care se lucrează, depinde de mediul pe care se lucrează.

Molnar Geza, epidemiolog: Cele fals pozitive, fără nicio discuţie, pot rezulta din multiple momente, în primul rând la citire şi pregătirea personalului, în al doilea rând calibrarea aparatului care este folosit ultraextensiv, fără niciun control de calitate extern între laboratoare. În străinătate se confruntă cu aceleaşi probleme - marja de eroare depinde şi de calitatea actului medical. Un rol important îl au şi kit-urile de testare. Cele de pe piaţă acum sunt de 3 tipuri - de exudat, serologice sau coproparazitare. Însă, puţine clinici au toate aceste echipamente medicale.

Cele mai comune sunt cele recoltate din exudat. Însă, au şi cea mai mare rată de probabilitate ca testele să iasă fals negative.

Virgil Musta, medic infecționist: În primă fază, virusul se găseşte în faringe. După care, el se negativează, dispare. Dar poate să rămână în plămâni sau în alte organe. Mai este şi varianta ca cantitatea de virus să fi fost foarte mică şi să nu fie detectată.

Capacitatea de testare a României aproape s-a triplat odată cu posibilitatea de a ne testa la cerere. Astfel, imaginea de ansamblu a "buletinului zilnic" s-a schimbat radical - se fac, în medie, 20.000 teste pe zi şi peste o mie de persoane ies pozitive.

Molnar Geza, epidemiolog: Cert este că, de la câteva laboratoare pe care le-am avut acreditate sub aspectul calităţii şi al personalului şi al execuţiei tehnice, crescând la 134 - 140 de laboratoare, fără nicio discuţie, aici pot să am o bănuială că nu în toate laboratoarele testările sunt ireproşabile.

Până acum nu există nicio statistică oficială a rezultatelor fals negative sau fals pozitive. Medicii ştiu doar că cele fals negative sunt mai frecvente. Cei din Marea Britanie recunosc că 1 din 5 teste luate din gât pot fi fals negative iar rata de eroare poate să fie mai mare. Asta înseamnă că este foarte posibil ca multe persoane cu rezultate fals negative să fi transmis virusul în comunitate fără bună ştiinţă.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰