Video Legătura dintre alimentaţie şi emoţii, explicată de terapeuţi: "Microbiomul este al doilea creier"

Teodora Tompea, prezentator: Și tot despre ce alegem să mâncăm, chiar acum, invitata mea, Anca Lungulese, terapeut în nutriție și specialist în brain mapping.Hai să explicăm această noțiune de al doilea creier. De fapt, cât de mult ne mințim sau ne facem rău prin ceea ce mâncă? Mă refer ca stare de spirit.

Anca Alungulesei, terapeut în nutriţie: Știi, când ne gândim la partea asta de emoțională, de tristețe sau chiar de depresie De cele mai multe ori ne gândtim că are legătură doar cu felul în care percepem noi lucrurile Adică este o stare de tristeță care de obicei se instalează la nivelul inimii, adică golul acela interior Doar că mâncarea are un aport uriaș în a ne schimba stările. 

Teodora Tompea, prezentator: Adică ce face concret? 

Anca Alungulesei, terapeut în nutriţie: Păi sunt trei elemente pe care trebuie să le avem în vedere și anume fluctuația glicemică, pentru că o persoană, de exemplu, care are fluctuații mari de energie, inclusiv starea emoțională, va avea fluctuație emoționala. 

Teodora Tompea, prezentator: Adică va fi fie foarte bine, pozitivă și mai apoi o să aibă scăderea energiei. 

Anca Alungulesei, terapeut în nutriţie: Exact, apărerea irritabilitate, stare de tristețe, anxietate. După care avem inflamația sistemică. Un corp care este mai mare, care are un strat mai mare de grăsime, înseamnă inflamație sistemică, deci la nivel metabolic. Un corp Care este inflamat sistemic, automat ne gândim la inflamații la nivelul creierului, deci inflamațiu cerebrală. Deci acesta este al doilea element. Iar al treilea element este cel de-al doilea creier, vorbim aici de microbiomul intestinal. De felul în care funcționează microbiomul nostru intestinal depinde cam unul la unul și starea noastră emoțională. De ce? Pentru că la nivel de microbiom intestinal se secretă 90% din cantitatea de serotonină, adică neurotransmițătorii stării de bine și al fericirii noastre. 

Teodora Tompea, prezentator: Dar ce alimente ne fac rău? Adică ce alimete ne duc în fluctuațiile de care tu spuneai sau care sunt cele care ne agravează toate aceste valori pe care le-ai menționat? 

Anca Alungulesei, terapeut în nutriţie: Eu cred că toată lumea deja știe. Alimentele care sunt extrem de procesate, fast food-ul, dulciurile rafinate, deci concentrația mare de zaharuri și alimentele care au foarte multe euri, potențatori de aromă, monoglutama de sodiu, gătite în general foarte rapid, adică carbohidrați rapid, ne provoacă această instabilitate glicemică și atunci glicemia noastră începe să fluctueze, iar microbiomul intestinal începe să se deregleze. De ce? Pentru că la nivel de microbiom, unde sunt foarte multe colonii care trăiesc, aceste bacterii intestinale, din bune, devin mai puțin bune printr-un proces de pervertire, iar sursa principală de alimentație sau de energie a acestor bacterii nesănătoase este zahărul. 

Teodora Tompea, prezentator: Deci zahărul este cel mai mare dușman. 

Anca Alungulesei, terapeut în nutriţie: Cumva este inimicul atât al microbiomului intestinal, dar și a sănătății creierului nostru. 

Teodora Tompea, prezentator: Bun, dacă suntem atunci, hai să ne gândim invers. Dacă suntem într-o stare de anxietate sau depresie, sau hai să spunem mai simplu, într- o stare proastă, ce ar fi bine să mâncăm în aceste condiții?

Anca Alungulesei, terapeut în nutriţie: În primul rând ar trebui să facem un pic de ordine în haosul alimentar, adică să începem să excludem treptat acele categorie alimentare sau alimente care nu ne susțin starea pe care noi vrem să o avem, pentru că o persoană care are deja tacuri de panică sau un grad de anxietate scăzut sau este deja în depresie, Primul lucru pe care ar trebui să pună atenția sau să-l excludă este zahărul, pentru că nu-i susține starea emoțională. După care ne uităm la ceea ce adăugăm și adăugam alimente care susțin această glicemie de care depinde și starea emoțiională. 

Teodora Tompea, prezentator: Asta e influențată doar de zahăr sau și de grăsimi?

Anca Alungulesei, terapeut în nutriţie: Și de zahar. Deci ar trebuit să avem în fiecare farfurie proteină care oferă această stabilitate glicemică și grăsim sănătoase bogate în omega 3. Apoi mergem la partea de sănătate a creierului, obligatoriu grăsim sânătoase bugate în omega3 zilnic, ideal ar fi la fiecare masă, pentru că grăsimea sănăstoasă bogată în omega 3 nu se transformă automat în grăsime corporală, așa cum crede foarte multă lume. Și nu în ultimul rând, fibre și alimente care susțin sănătatea microbiomului intestinal, alimente pre- și probiotice. 

Teodora Tompea, prezentator: Deci, practic, ne întoarcem tot la un stil de viață echilibrat, dar cu un alt scop, nu neapărat să slăbim sau să menținem greutatea, ci să ne oferim această stabilitate emoțională, pentru că emoțiile noastre fluctuează așa cum fluctueazą glicemia și așa acum fluctueazã și micro-oboseala intestinală. Și aici, adică și oboseala este influențată de ceea ce avem în farfurie? 

Anca Alungulesei, terapeut în nutriţie: Absolut, pentru că se amplifică, deci starea de oboseală de cele mai multe ori se amplifică de ceea ce noi mâncăm. Pentru că un corp care din punct de vedere metabolic deja este obosit, dacă eu vin cu un aport mare de zahăr sau de zaharuri, nu fac decât să obțin un pic de energie pe timp foarte scurt, după care va avea loc o prăbușire.

Teodora Tompea, prezentator: O ultimă întrebare. Ce aliment ai scoate complet de pe rafturile din magazine și din alimentația oricui? 

Anca Alungulesei, terapeut în nutriţie: Aș spune dulciurile rafinate, dar este ceva imposibil. Dar le mențin acolo cu titlu de excepție, adică din când în când. Dacă este din când îngând, nu are cum să producă un efect atât de puternic. Problema e că prin efect cumulativ, prin tot ceea ce noi consumăm, majoritatea alimentelor se transformă tot în glucoză în corpul nostru și de cele mai multe ori este glucoza ieftină, care nu ne sprijină sănătatea. 

Teodora Tompea, prezentator: Se creează și dependențe? Atât te mai întreb. 

Anca Alungulesei, terapeut în nutriţie: Absolut, la nivel de creier se creează dependență. Și alimentare. Da, dar nu doar la nivel de crear, ci și la nivel de microbiom intestinal, pentru că bacteriile nesănătoase își cer drepturile, ca orice organism viu din natură vrea să trăiască. Și zahărul este principala sursă de hrană.

Teodora Tompea, prezentator: Ei bine, iată ceea ce credeam că ne face bine, sau că ne motivam cu o mică bucățică de ciocolată, sau mâncând ceva dulce, iată că ne face mai mult rău. 

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰