Legătura dintre confort și sănătate: 5 aspecte pe care ar trebui să le iei în calcul

Uneori, confortul ne poate împiedica să depunem eforturile necesare pentru un stil de viață sănătos, cum ar fi atunci când optăm pentru mâncare fast-food sau când evităm să facem exerciții fizice. În multe alte situații, disconfortul e un semnal de alarmă pentru corpul nostru, unul pe care nu ar trebui să-l ignorăm. Plecând de la ideea că nu există o legătură între confort și sănătate, putem risca să nu luăm în serios aspecte cu un impact real asupra stării noastre de bine.

Iată câteva cazuri în care confortul și sănătatea sunt strâns legate:

1. Umiditatea ridicată din aer

Cu cât umiditatea din aer este mai ridicată, cu atât disconfortul nostru fizic devine mai mare: pielea se simte lipicioasă și ni se face cald mult mai ușor. Pe lângă aspectele legate de confort, nivelul ridicat de umiditate ne poate pune însă probleme serioase de sănătate. Bacteriile și virusurile se înmulțesc mai rapid în medii cu umiditate crescută. Prin urmare, dacă nivelul de umiditate din locuința ta e mai mare decât cel indicat, te supui la un risc mai mare de infecții respiratorii. În plus, persoanele cu alergii se pot confrunta cu o înrăutățire a simptomelor în condiții de umiditate ridicată.

Pe timpul verii, umiditatea ne afectează capacitatea de a ne răci corpul. Astfel, resimțim căldura ca fiind mai accentuată, iar în timpul unei canicule, riscăm să ne supraîncălzim. De aceea e atât de utilă folosirea unor dezumidificatoare, care au rolul de a scădea nivelul de umiditate din locuință la un nivel confortabil și sănătos.

2. Postura incorectă

Atunci când ai o poziție incorectă la computer sau pe canapea, riști mai mult decât disconfort și dureri pe termen scurt la nivelul spatelui și gâtului. Pe termen lung, postura incorectă are și consecințe negative importante, pe lângă cele imediate și temporare. Potrivit Harvard Health, aceasta crește riscul incontinenței urinare, atât din cauza presiunii suplimentare pusă pe vezică, cât și prin slăbirea mușchilor planșeului pelvian.

Sănătatea sistemului digestiv poate fi de asemenea afectată. Atunci când stăm cocoșați după masă, punem presiune pe abdomen, ceea ce contribuie la apariția arsurilor la stomac. În plus, e posibil și ca digestia să fie încetinită în urma posturii incorecte.

3. Uscăciunea pielii

Pielea uscată este inestetică și ne provoacă disconfort, precum senzația de strâns, uscat și mâncărime. Printr-o îngrijire adecvată, care include folosirea de creme hidratante și un consum suficient de lichide, de obicei poți rezolva ușor această problemă. Disconfortul produs de uscăciunea pielii poate fi însă și un semnal de alarmă pentru probleme de sănătate serioase.

Pe lângă factorii obișnuiți, cum ar fi vânt și lipsa hidratării, uscăciunea pielii poate apărea atunci când suferi de diabet. Explicația constă în pierderea rapidă de lichide în contextul nivelului ridicat de glucoză în sânge. De asemenea, această neplăcere poate indica o tiroidă insuficient de activă, dar și afecțiuni ale rinichilor.

4. Salteaua veche și uzată

Folosești o saltea de mulți ani? Consecințele nu se opresc la faptul că îți ia mai mult timp să adormi și că ai un somn mai neliniștit. În tot timpul în care ai folosit-o, salteaua a acumulat piele moartă, sebum și acarieni. Pentru persoanele cu alergii, acest lucru se traduce în declanșarea unor simptome precum strănutat, tuse, mâncărimi, ochi iritați și presiune la nivelul sinusurilor. De asemenea, pe termen lung, somnul pe o saltea uzată poate duce la dureri cronice de spate.

5. Lumina insuficientă

Atunci când locuința ta nu primește suficientă lumină naturală, vei fi nevoit să te concentrezi mai mult decât de obicei. Acest lucru este valabil în special dacă citești, scrii sau, pur și simplu, faci curățenie în casă. Cu cât este mai detaliată sarcina pe care îți propui să o îndeplinești, cu atât ai nevoie de mai multă lumină.

Pe lângă confortul pe termen scurt, iluminarea insuficientă a casei crește riscul unor afecțiuni psihologice, lumina naturală fiind corelată cu sănătatea mintală. Riscul de depresie crește atunci când nu ne expunem suficient la lumina soarelui. Un motiv poate fi nivelul de vitamina D - dacă scade sub 20 nanograme pe mililitru crește riscul de depresie cu până la 85%, față de un nivel normal de 30 nanograme pe mililitru, potrivit Mercola.

Sursă foto: Shutterstock

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰