Primele virusuri create cu inteligenţia artificială, testate cu succes. Avertismentul oamenilor de ştiinţă
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
O echipă de cercetători a reușit o premieră științifică: a creat în laborator viruși ale căror genomuri au fost proiectate cu ajutorul inteligenței artificiale. Descoperirea ar putea deschide calea către tratamente mai eficiente împotriva infecțiilor rezistente la antibiotice, însă experții avertizează că aceeași tehnologie ridică întrebări serioase privind biosiguranța și riscul utilizării sale în scopuri periculoase.
Virusurile sunt de un tip specific, cunoscut sub numele de bacteriofagi, care infectează doar bacteriile şi sunt utilizaţi pentru tratarea pacienţilor cu infecţii persistente. În cadrul testelor de laborator, un „cocktail” de viruşi proiectaţi de inteligenţa artificială a distrus bacteriile E. coli care erau rezistente la bacteriofagii naturali, scrie News.ro.
Dr. Brian Hie, inginer chimist la Universitatea Stanford din California, a folosit modele de limbaj genomic - echivalentul genetic al modelelor mari de limbaj (LLM) care stau la baza chatbot-urilor cu inteligenţă artificială. Aceste modele tratează secvenţele genetice ca pe un limbaj şi au fost folosite pentru a proiecta genomuri funcţionale de bacteriofagi. Virusurile au fost apoi create în laborator şi puse în contact cu E. coli într-o cultură de laborator.
Capacitatea de a „proiecta rapid” genomuri şi de a le adapta pentru a ţinti bacterii specifice, depăşindu-le în acelaşi timp mecanismele de rezistenţă, ar putea „transforma terapia cu bacteriofagi” şi „ar extinde arsenalul de instrumente biotehnologice”, au scris cercetătorii în revista Science.
Însă, dincolo de beneficiile potenţiale, oamenii de ştiinţă au afirmat că această cercetare ridică „puncte de vedere importante privind biosiguranţa, biolimitarea şi biosecuritatea” şi i-au îndemnat pe cei care proiectează genomuri întregi să „consulte atât specialişti în siguranţă, cât şi în securitate pe tot parcursul proiectului”.
Într-un articol însoţitor, prof. Tom Inglesby şi dr. Moritz Hanke de la Centrul pentru Securitate Sanitară al Universităţii Johns Hopkins din Baltimore au întărit avertismentul, scriind: „Deşi acest lucru este promiţător pentru aplicaţiile din domeniul ştiinţelor vieţii, ridică totodată întrebări urgente privind biosiguranţa şi biosecuritatea. Capacitatea de a compune genomuri virale folosind inteligenţa artificială generativă există acum; nu şi mecanismele necesare pentru a controla în siguranţă utilizarea acestei tehnologii”.
Hie şi colegii săi au folosit modele de inteligenţă artificială numite Evo1 şi Evo2 pentru a proiecta noile genomuri virale. Modelele au fost antrenate pe date genetice provenite de la 2 milioane de bacteriofagi. Codul genetic al virusurilor care pot infecta plante, oameni sau alte animale a fost exclus în mod intenţionat din antrenamentul inteligenţei artificiale, pentru a reduce riscul ca aceasta să proiecteze viruşi periculoşi.
AI a generat mii de potenţiale genomuri, dintre care cercetătorii au selectat aproape 300 pentru a le produce în laborator. Acestea au fost introduse în bacterii, care au citit codul genetic şi au produs noii bacteriofagi. Procesul nu a fost eficient: doar 16 bacteriofagi s-au dovedit viabili, dar un amestec al acestora a depăşit rapid rezistenţa în cazul a două tulpini diferite de E. coli.
Genomurile bacteriofagilor sunt minuscule, dar Inglesby şi Hanke au afirmat că, totuşi, cercetarea a demonstrat că inteligenţa artificială generativă poate crea genomuri virale funcţionale. Nu se ştie dacă aceeaşi abordare ar putea fi aplicată şi altor viruşi, dar cei doi au precizat că nu ar trebui continuate cercetările asupra agenţilor patogeni care ar putea infecta oamenii, animalele sau plantele.
„Astfel de genomuri ar putea codifica noi agenţi patogeni care nu pot fi ţinuţi sub control prin măsurile de combatere existente”, au scris ei.
